Un grup de cercetători din California a atrat atenția anul trecut cu un experiment pe un portavion retras din uz, unde voiau să testeze o mașinărie destinată creării de nori. Însă, echipa plănuia un studiu mult mai amplu și, potențial, mult mai riscant: un proiect de milioane de dolari care implica echipamente ce ar putea pulveriza apă sărată pentru a reduce lumina solară, având ca scop formarea unor nori deasupra unui segment de ocean mai mare decât Puerto Rico.

Detalii extrase din cererile de finanțare, e-mailuri, mesaje text și alte documente obținute de POLITICO pun în lumină întrebări noi despre o inițiativă secretă susținută de un miliardar, care a coordonat experimentul solar geoingineresc din Golful San Francisco de anul trecut. Aceste documente oferă și o rară privire asupra cercetărilor de amploare destinate găsirii unor soluții pentru combaterea încălzirii globale, lucrări care, de obicei, se desfășoară departe de ochii publicului.

Aceste cercetări sunt tot mai urmărite pe măsură ce eforturile de a aborda cauza principală a schimbărilor climatice – arderea combustibililor fosili – întâmpină dificultăți în Statele Unite și Europa. Însă, ideea de a manipula clima a generat o reacție politică puternică și a alimentat teorii ale conspirației, adăugând provocări suplimentare pentru derularea chiar și a testelor la scară mică.

Experimentul de anul trecut, condus de Universitatea din Washington, și care trebuia să dureze câteva luni, a fost oprit la doar 20 de minute de la început, după ce oficialii orașului Alameda au protestat, subliniind că nu au fost informați despre acesta.

Un test de început pentru un proiect mult mai mare

Inițial, testul era gândit doar ca o etapă preliminară. Înainte chiar de a începe, cercetătorii discutau deja cu donatori și consultanți despre realizarea unui test de creare de nori pe o suprafață de 6.276 de kilometri pătrați, în largul coastelor Americii de Nord, Chile sau Africa Centrală. Detalii extrase din peste 400 de documente interne, obținute de E&E News printr-o cerere de documente deschise adresată Universității din Washington, arată că acest test ar fi fost realizat în urma unui test pilot pe portavionul din Alameda.

„La aceste dimensiuni, schimbările semnificative în nori vor putea fi detectate cu ușurință din spațiu,” se arată într-un plan de cercetare din 2023, din cadrul Programului de Îmbunătățire a Norilor Marini. Experimentul uriaș ar fi depins de succesul testului abandonat pe portavionul din Alameda, conform documentelor. De asemenea, nu există nicio indicatie dacă cercetătorii sau susținătorii lor miliardari au abandonat acest proiect mai mare.

Înainte de eșecul din Alameda, echipa primise finanțare federală și spera să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul de amploare, arată documentele.

Un proiect controversat, dar necesar?

Cercetătorii și partenerii lor, inclusiv un grup de lobby pentru cercetarea geoingineriei solare numit SilverLining și organizația științifică nonprofit SRI International, nu au răspuns întrebărilor detaliate despre stadiul experimentului mai amplu. Totuși, Kelly Wanser, directorul executiv al SilverLining, a declarat într-un e-mail că Programul de Îmbunătățire a Norilor Marini urmărea „să completeze golurile de informații” necesare pentru a determina dacă tehnologiile sunt sigure și eficiente.

În cadrul experimentului inițial, cercetătorii au ignorat lecțiile anterioare despre importanța susținerii comunității pentru studiile care implică modificarea climei. Au ales să țină planurile ascunse de public și de legislație până când testele erau deja în desfășurare, spun unii experți în geoinginerie solară. Aceștia s-au declarat surprinși și de amploarea celui de-al doilea experiment.

„Alameda a fost doar un pas înainte pentru ceva mult mai mare, fără vreo consultare cu comunitățile locale”, a spus Sikina Jinnah, profesor de studii de mediu la Universitatea din California, Santa Cruz. „Este o greșeală serioasă.”

În răspunsul lor, oficialii Universității din Washington au minimalizat dimensiunea experimentului propus și impactul său potențial asupra schimbărilor climatice, concentrându-se mai mult pe scopul programului de a demonstra că instrumentele pentru crearea de nori pot funcționa în condiții reale. Ei au respins, de asemenea, acuzațiile de secretomanie, menționând că membrii echipei au dezvăluit anterior posibilitatea testelor în oceanele deschise în lucrări științifice.

Reglementări crescânde și controverse politice

Geoingineria solară cuprinde un set de tehnologii ipotetice pentru reducerea încălzirii globale prin reflexia luminii solare, tehnologii care sunt în mare parte nereglementate la nivel federal. Cele două abordări cele mai cercetate sunt eliberarea de particule de sulfat în stratosferă sau pulverizarea aerosolilor de apă sărată deasupra oceanelor.

Criticii acestor tehnologii avertizează că acestea ar putea perturba modelele climatice și ar putea afecta recoltele, faunistica și chiar oamenii. Chiar dacă ar reuși să răcească clima, temperaturile ar putea crește brusc dacă procesele sunt oprite înainte ca țările să facă tranziția de la combustibilii fosili, fenomen cunoscut sub denumirea de „soc de încetare”.

În acest context, chiar și cercetările pe această temă sunt controversate, iar teoriile conspirației, alimentate de tragedii meteorologice, au înrăutățit reacțiile negative.

În spatele ușilor închise

Documentele arată că echipa de cercetători era în contact cu oficiali ai NOAA și cu firma de consultanță Accenture pentru pregătirea testului de amploare pe mare — chiar înainte ca testul de mică amploare să înceapă pe portavionul USS Hornet. Ei sperau să obțină acces la nave și avioane guvernamentale pentru experimentul în largul mării.

După ce testul din Alameda a fost oprit, echipa a recunoscut că resursele federale erau acum mai greu de obținut. Suportul federal a devenit și mai îndepărtat odată cu realegerea lui Donald Trump, un opozant al măsurilor federale de limitare a încălzirii globale.

Provocările și planurile viitoare

În ciuda controversei, cercetătorii continuă să primească susținere din partea unor donatori miliardari precum Chris Larsen (fondatorul unui exchange de criptomonede) și Rachel Pritzker. Cu toate acestea, proiectele de geoinginerie solară rămân în centrul unui vast conflict de interese și îngrijorări publice legate de transparență și siguranță.

Unii cercetători consideră că, în fața amenințării schimbărilor climatice, tehnologiile geoingineriei solare ar trebui testate în experimente bine concepute, cum ar fi cel din Alameda. Totuși, este evident că lipsa de transparență și de consultare a publicului și autorităților locale nu a fost o alegere înțeleaptă.

De-a lungul acestui proces, întrebarea rămâne: Cum pot fi echilibrate nevoia de cercetare și riscurile implicate, fără a periclita încrederea publicului și stabilitatea politicilor climatice globale?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#experiment #soare

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.