Expert-Grup, despre aprobarea unei noi legi a „miliardului”: Ar putea fi similară cu însuși furtul miliardului

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” atenționează asupra efectelor negative ale aprobării din nou a legii prin care se propune anularea așa zisei „Legi a miliardului”, proiect, care a fost votat vineri, 9 aprilie curent de către deputații majorității parlamentare în prima lectură.

„Expert-Grup” atenționează asupra stabilității macrofinanciare și imaginii țării în fața potențialilor finanțatori, creditori și investitori. Astfel, efectele adoptării unei asemenea legi ar putea fi similare cu însuși „furtul miliardului”. „Îndemnăm clasa politică să renunțe la aceasta și alte scheme ce pun în pericol sistemul financiar și bugetul de stat, și să se focuseze pe soluționarea miezului problemei, și anume investigarea „furtului miliardului”, tragerea la răspundere a vinovaților, anume din contul cărora să fie recuperați banii furați din sistemul bancar”, se precizează într-o poziție a Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Poziția „Expert-Grup” este fundamentată în baza următoarelor constatări:

Efectul direct al anulării „legii miliardului” este decapitalizarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ceea ce va crea noi presiuni pe bugetul de stat. Măsura respectivă va genera pierderi de circa 13 miliarde lei pentru BNM, ceea ce se va transpune în reducerea capitalului statutar al acesteia, care va intra în minus la circa 10 miliarde lei. Prin urmare, conform articolului 9 al Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei, Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, va fi obligat să vină cu o contribuție monetară pentru recapitalizarea băncii centrale. Astfel, anularea „legii miliardului” nu scoate de pe umerii populației și plătitorilor de taxe povara acestei datorii deoarece din contul acestora va trebui să fie recapitalizată banca centrală.

Vor crește costurile de creditare pentru Republica Moldova pe fundalul creșterii riscurilor de țară. Măsura în sine creează un precedent extrem de periculos prin care statul, la cel mai înalt nivel, renunță la propriile angajamente financiare: executarea garanțiilor emise pentru creditele de urgență acordate de către BNM băncilor falimentare în 2014 și 2015. Fără a intra în detalii privind oportunitatea emiterii acelor garanții, însuși faptul că statul ar renunța, post-factum, la propriile garanții, va submina în mod fundamental încrederea țării în fața actualilor și potențialilor creditori (instituțiile financiare și investitorii vor fi mult mai precauți în a finanța Republica Moldova, având un precedent în care statul nu și-a onorat angajamentele financiare anterioare).

Aceasta va duce la creșterea dobânzilor pentru valorile mobiliare de stat, dar și creșterea dobânzilor pentru alte potențiale împrumuturi pe care le va contracta Republicii Moldova, deoarece creditorii/investitorii vor majora primele de risc aferent țării. În aceste condiții, va fi și mai dificilă recapitalizarea BNM din contul Ministerului Finanțelor, deoarece dobânzile la VMS-urile care urmează a fi emise în acest sens, cel mai probabil, vor depăși nivelul dobânzii de 5% care la moment este aplicat datoriei Guvernului față de BNM în cadrul „legii miliardului”.

Vor fi afectate în mod fundamental relațiile țării cu partenerii de dezvoltare, ceea ce înseamnă că Republica Moldova va primi mai puține finanțări preferențiale pentru proiecte economice și sociale. O eventuală anulare a „legii miliardului” va presupune trecerea unei linii roșii în relațiile cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială. Un asemenea epizod va compromite perspectivele semnării unui nou Memorandum cu FMI fapt ce va compromite, în lanț, finanțările celorlalți parteneri de dezvoltare strategici. Respectiv, aceasta va priva Republica Moldova de importante surse financiare, atât de necesare în perioada pandemică și post-pandemică.
Promovarea insistentă, fără a avizare din partea instituțiilor de resort, a unui proiect de lege atât de controversat trezește și mai multe semne de întrebare privind intențiile autorilor. Este a doua tentativă de anulare a „legii miliardului”. Prima a avut loc pe 16 decembrie 2020, când 56 de deputați din PSRM și platforma parlamentară „Pentru Moldova” au adoptat proiectul de lege pentru abrogarea Legii 235/2016 („legea miliardului”), care ulterior a fost suspendat de către Curtea Constituțională și apoi anulat. Nu este clar de ce se insistă pe promovarea repetată unui proiect de lege atât de controversat, în lipsa avizului. Guvernului și a BNM, dar și pe fundalul unui Guvern interimar, fapt ce din nou trezește dubii privind constituționalitatea acestuia.

„Reieșind din cele menționate, atenționăm politicienii privind riscurile iminente inițiativei de anulare a „legii miliardului”, care poartă un caracter populist și care va afecta negativ bugetul de stat și va compromite orice eforturi de a atrage finanțare în Republica Moldova sub formă de granturi, credite și investiții, din cauza repercusiunilor pe termen lung asupra imaginii țării. Singura posibilitate de atenuare a poverii asupra bugetului de stat rezultate din executarea garanțiilor emise de Guvern în 2014 și 2015 este urgentarea investigațiilor și tragerea la răspundere a persoanelor vinovate. Anume aceasta trebuie să fie sursa de recuperare a pierderilor pentru economie, care ulterior va permite stingerea anticipată a datoriei Guvernului față de BNM, eliberând cu adevărat populația de această povară”, mai precizează „Expert-Grup”.

Totodată, „Expert-Grup” își reiterează propunerea anterioară referitor la această situație, conform căreia toate veniturile provenite din vânzarea activelor și executarea gajului deținut de băncile falimentare, iar ulterior și încasările din recuperarea banilor fraudați, să fie canalizați exclusiv pentru stingerea anticipată a datoriei respective. În paralel, procesul respectiv trebuie să fie maxim transparent, iar reprezentanții guvernării să raporteze periodic publicului privind mersul investigațiilor și progresul privind recuperarea banilor fraudați.

„Orice deviere de la aceste priorități este praf în ochi, jocuri politice și, de fapt, compromiterea eforturilor reale de a pune punct acestui epizod rușinos în istoria modernă a țării – „furtul miliardului”, conchide „Expert-Grup”.

Amintim că, vineri, 9 aprilie, la ședința Parlamentului, deputații majorității parlamentare au aprobat în prima lectură proiectul de lege privind anularea „legii miliardului”, prin care cetățenii nu ar urma să achite pagubele financiare provocate după devalizarea celor trei bănici în anul 2014, deși Curtea Constituțională a declarat neconstituțională o lege similară aprobată la sfârșitul anului trecut de aceeași majoritate parlamentară.

#adoptare #Legea miliardului #expert-grup #parlament

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susţine că există o cale ca România „să evadeze” definitiv de la „periferia Europei”, arătând că în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest „vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică”, iar ţara noastră nu va mai fi „frontiera de răsărit a Vestului”.

„Nu va fi un lucru simplu, dar pentru mine este un lucru extrem de evident. Se reîmpart cărţile şi de influenţă politică şi geopolitică şi de influenţă economică şi comercială, şi de reputaţie, şi de centralitate în Europa şi în lume. Cred că există o cale ca România să evadeze definitiv de la periferia Europei şi să meargă în centrul Europei. Luând din punct de vedere geografic, războiul din Ucraina, care va continua pentru o perioadă de timp, are ca efect indirect, dar foarte direct pentru echilibrul Europei, faptul că (…) în următorii ani Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi Balcanii de Vest, toţi vecinii României vor face parte din familia europeană şi din familia euro-atlantică. Va fi greu, dar sunt convins că vom avea toţi vecinii noştri pentru prima dată (în familia europeană – n. r.), iar România nu mai este frontiera de Răsărit a Vestului, România este geografic mult mai în centrul Europei”, a explicat Geoană.

El a remarcat faptul că nivelul de ambiţie al României poate fi acela „de a nu mai fi periferici, provinciali şi nou-veniţi în Europa”, ci „în centrul politic, acolo unde se iau deciziile importante”.

„Concluzia este că nimeni nu te invită să te aşezi la masa decidenţilor, dacă nu îţi iei fotoliul pe care îl meriţi. Trebuie să începem să ne apărăm interesele, să ne promovăm. În cartea mea vorbesc şi despre un patrulater pe care îl văd în Europa: Franţa – Germania – Polonia – România. Este un patrulater natural. Cele două mari ţări din Vestul Europei şi cele două mari ţări de aici. Până în 2030, aşa cum preşedintele Maia Sandu a propus, Republica Moldova va fi în Uniunea Europeană alături de România. În sine, este un moment extrem de important pentru istoria naţională a României”, a adăugat Mircea Geoană.

Geoană şi-a lansat sâmbătă, la Timişoara, cartea „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”, al cărei mesaj este, potrivit autorului, că şi înaintaşii noştri aveau probleme, dar au ştiut în momentele istorice să strângă rândurile.

„Cred că este momentul ca şi noi să strângem rândurile, indiferent de preferinţe politice, de preferinţe personale, de stare socială, de adresa din buletin, de credinţa pe care o împărtăşim. Este un moment pe care nu avem voie să-l ratăm. Explicaţia titlului este aceea că în istoria naţiunilor şi în istoria modernă a României apar momente în care istoria devine mult mai accelerată şi agitată, transformatoare. Trăim un moment similar (celui de după destrămarea URSS – n.r.) de cutremur geopolitic, complicat şi accelerat de faptul că avem revoluţii tehnologice care vin cu mare viteză şi impact în societate, fiind cel mai transformator moment din istoria umanităţii şi a României moderne. Eu vorbesc despre paradoxul României. Suntem în cel mai bun moment al istoriei naţionale, în NATO, în UE, cu probele de securitate naţională rezolvate, dar suntem şi cu probleme foarte complicate, legate de exodul tinerilor, de scăderea dramatică a populaţiei, că nu suntem pregătiţi nici politic, nici economic nici ca societate în faţa acestui şoc tehnologic care vine peste noi”, a arătat Mircea Geoană.