În 20 de ani de la ratificarea Convențiilor UNESCO, Republica Moldova a propus de sine stătător doar trei bunuri pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial — însă niciunul nu a trecut de etapa Listei Indicative. Aceasta reprezintă primul pas oficial prin care un stat își exprimă intenția de a include un bun în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în următorii 5–10 ani.

Primul dosar, care vizează Cernoziomul din stepa Bălțului, a fost depus în 2011 și de atunci așteaptă o evaluare din partea Comitetului Patrimoniului Mondial. Al doilea dosar, dedicat Rezervației Orheiul Vechi, are deja o istorie de aproape opt ani, însă nici acesta nu a avansat către evaluarea finală.

Arhitectul Sergius Ciocanu, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural, a explicat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că tentativa de înscriere a Rezervației Orheiul Vechi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a parcurs două etape distincte.

„Primul dosar a fost foarte slab — doar partea științifică era solidă. În rest, lipseau instrumentele legale necesare pentru protejarea sitului cultural și natural. Ni s-a transmis că avem mult de muncă, iar Moldova și-a retras dosarul pentru a nu pierde șansa de a-l depune din nou în viitor. La a doua tentativă, au fost incluse și actele normative cerute, însă punerea lor în aplicare la nivel local rămâne deficitară, realitate care nu diferă prea mult față de cea de acum opt ani”, a subliniat Ciocanu.

Între timp, Republica Moldova a mai depus în acest an un nou dosar pentru includerea în Lista Indicativă UNESCO. Este vorba despre vinăriile subterane de la Cricova și Mileștii Mici. Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, consideră că dosarul are șanse reale de a fi acceptat, însă este nevoie de lucru suplimentar pentru a-l aduce la standardele cerute de UNESCO.

„Abia acum începem să realizăm cartografierea topografică a galeriilor subterane, ca să înțelegem exact cu ce patrimoniu lucrăm. Pentru a avansa, este nevoie de eforturi susținute. S-a creat un grup de lucru la Ministerul Culturii, dar asta nu este suficient. Este nevoie de un buget dedicat și de cooptarea unor experți care să realizeze studiile necesare în domenii precum geologia, mediul subteran și evoluția patrimoniului industrial în cel vinicol. Este un efort considerabil”, a declarat istoricul Sergiu Musteață.

Republica Moldova are înregistrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un singur sit. Este vorba de Arcul Geodezic Struve care face parte dintr-u proeict transfrontalier a zece țări. Alături de România, țara noastră mai este prezentă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO cu colindatul de ceată bărbătească, scoarța și ia, iar împreună cu România, Bulgaria și Macedonia de Nord a înregistrat la UNESCO Mărțișorul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Consens national #UNESCO

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.