În 20 de ani de la ratificarea Convențiilor UNESCO, Republica Moldova a propus de sine stătător doar trei bunuri pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial — însă niciunul nu a trecut de etapa Listei Indicative. Aceasta reprezintă primul pas oficial prin care un stat își exprimă intenția de a include un bun în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în următorii 5–10 ani.
Primul dosar, care vizează Cernoziomul din stepa Bălțului, a fost depus în 2011 și de atunci așteaptă o evaluare din partea Comitetului Patrimoniului Mondial. Al doilea dosar, dedicat Rezervației Orheiul Vechi, are deja o istorie de aproape opt ani, însă nici acesta nu a avansat către evaluarea finală.
Arhitectul Sergius Ciocanu, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural, a explicat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV că tentativa de înscriere a Rezervației Orheiul Vechi în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a parcurs două etape distincte.
„Primul dosar a fost foarte slab — doar partea științifică era solidă. În rest, lipseau instrumentele legale necesare pentru protejarea sitului cultural și natural. Ni s-a transmis că avem mult de muncă, iar Moldova și-a retras dosarul pentru a nu pierde șansa de a-l depune din nou în viitor. La a doua tentativă, au fost incluse și actele normative cerute, însă punerea lor în aplicare la nivel local rămâne deficitară, realitate care nu diferă prea mult față de cea de acum opt ani”, a subliniat Ciocanu.
Între timp, Republica Moldova a mai depus în acest an un nou dosar pentru includerea în Lista Indicativă UNESCO. Este vorba despre vinăriile subterane de la Cricova și Mileștii Mici. Istoricul Sergiu Musteață, secretar general al Comisiei Naționale pentru UNESCO, consideră că dosarul are șanse reale de a fi acceptat, însă este nevoie de lucru suplimentar pentru a-l aduce la standardele cerute de UNESCO.
„Abia acum începem să realizăm cartografierea topografică a galeriilor subterane, ca să înțelegem exact cu ce patrimoniu lucrăm. Pentru a avansa, este nevoie de eforturi susținute. S-a creat un grup de lucru la Ministerul Culturii, dar asta nu este suficient. Este nevoie de un buget dedicat și de cooptarea unor experți care să realizeze studiile necesare în domenii precum geologia, mediul subteran și evoluția patrimoniului industrial în cel vinicol. Este un efort considerabil”, a declarat istoricul Sergiu Musteață.
Republica Moldova are înregistrat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO un singur sit. Este vorba de Arcul Geodezic Struve care face parte dintr-u proeict transfrontalier a zece țări. Alături de România, țara noastră mai este prezentă în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO cu colindatul de ceată bărbătească, scoarța și ia, iar împreună cu România, Bulgaria și Macedonia de Nord a înregistrat la UNESCO Mărțișorul.
