Bolile bacteriene, care sunt rezistente la medicamentele antibiotice disponibile, vor provoca peste 39 de milioane de decese la nivel mondial în următorii 25 de ani și vor contribui indirect la alte 169 de milioane de decese, potrivit unei prognoze publicate de Reuters. Până în 2050, numărul anual de decese atribuite direct rezistenței la antibiotice sau asociate cu aceasta va ajunge la 1,91 milioane și, respectiv, 8,22 milioane, dacă nu vor fi luate măsuri de remediere, a raportat o echipă internațională de cercetători.

Aceste cifre anuale reprezintă creșteri de aproape 68% și, respectiv, 75% pe an, față de numărul de decese atribuite direct și indirect rezistenței la antibiotice în 2022, au scris cercetătorii din cadrul proiectului „Global Research on Antimicrobial Resistance”.

Aceștia preconizează că aceste creșteri vor pune la încercare sistemele de sănătate și economiile naționale și vor contribui la pierderi anuale ale produsului intern brut de 1.000 până la 3.400 miliarde de dolari până în 2030.

Prognoza privind modul în care este probabil să evolueze povara rezistenței la antibiotice a fost publicată înaintea unei reuniuni la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 26 septembrie pe această temă.

„Acest studiu de referință confirmă faptul că lumea se confruntă cu o urgență în materie de antibiotice, cu costuri umane devastatoare pentru familiile și comunitățile din întreaga lume”, a declarat Dame Sally Davies, trimisul special al Regatului Unit pentru rezistența la antimicrobiene și membru al Grupului de coordonare interinstituțională al ONU privind rezistența la antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene pare să reprezinte cea mai mare amenințare pentru persoanele în vârstă, decesele la adulții cu vârsta peste 70 de ani crescând cu peste 80% între 1990 și 2021, potrivit raportului.

Țările cu venituri mici și medii se confruntă cu o povară disproporționată, cele mai mari rate ale deceselor legate de rezistența la antibiotice înregistrându-se în Africa Subsahariană și Asia de Sud, în special din cauza tuberculozei multidrog rezistente, au declarat cercetătorii.

„Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții nu mai răspund la medicamente, fie din cauza modificărilor genetice ale acestor organisme, fie, mai des, din cauza utilizării greșite și excesive a medicamentelor pentru tratarea, prevenirea sau controlul infecțiilor la oameni, animale și plante”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Accesul la o îngrijire mai bună pentru infecțiile grave, noi vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor și protocoale medicale mai judicioase care limitează utilizarea antibioticelor la cazurile adecvate ar putea salva un total de 92 de milioane de vieți, între 2025 și 2050, au mai prezis aceștia.

Estimările pentru noul studiu au fost făcute pentru 22 de tipuri de organisme care cauzează boli, 84 de combinații de medicamente împotriva bacteriilor și 11 sindroame infecțioase, cum ar fi meningita și sepsisul.

Potrivit Reuters, estimările s-au bazat pe înregistrările a 520 de milioane de persoane de toate vârstele din 204 țări dintr-o gamă largă de surse, inclusiv date spitalicești, înregistrări ale deceselor și date privind utilizarea antibioticelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antibiotice #pandemie #rezistenta la antibiotice

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.