Bolile bacteriene, care sunt rezistente la medicamentele antibiotice disponibile, vor provoca peste 39 de milioane de decese la nivel mondial în următorii 25 de ani și vor contribui indirect la alte 169 de milioane de decese, potrivit unei prognoze publicate de Reuters. Până în 2050, numărul anual de decese atribuite direct rezistenței la antibiotice sau asociate cu aceasta va ajunge la 1,91 milioane și, respectiv, 8,22 milioane, dacă nu vor fi luate măsuri de remediere, a raportat o echipă internațională de cercetători.

Aceste cifre anuale reprezintă creșteri de aproape 68% și, respectiv, 75% pe an, față de numărul de decese atribuite direct și indirect rezistenței la antibiotice în 2022, au scris cercetătorii din cadrul proiectului „Global Research on Antimicrobial Resistance”.

Aceștia preconizează că aceste creșteri vor pune la încercare sistemele de sănătate și economiile naționale și vor contribui la pierderi anuale ale produsului intern brut de 1.000 până la 3.400 miliarde de dolari până în 2030.

Prognoza privind modul în care este probabil să evolueze povara rezistenței la antibiotice a fost publicată înaintea unei reuniuni la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 26 septembrie pe această temă.

„Acest studiu de referință confirmă faptul că lumea se confruntă cu o urgență în materie de antibiotice, cu costuri umane devastatoare pentru familiile și comunitățile din întreaga lume”, a declarat Dame Sally Davies, trimisul special al Regatului Unit pentru rezistența la antimicrobiene și membru al Grupului de coordonare interinstituțională al ONU privind rezistența la antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene pare să reprezinte cea mai mare amenințare pentru persoanele în vârstă, decesele la adulții cu vârsta peste 70 de ani crescând cu peste 80% între 1990 și 2021, potrivit raportului.

Țările cu venituri mici și medii se confruntă cu o povară disproporționată, cele mai mari rate ale deceselor legate de rezistența la antibiotice înregistrându-se în Africa Subsahariană și Asia de Sud, în special din cauza tuberculozei multidrog rezistente, au declarat cercetătorii.

„Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile, virusurile, ciupercile și paraziții nu mai răspund la medicamente, fie din cauza modificărilor genetice ale acestor organisme, fie, mai des, din cauza utilizării greșite și excesive a medicamentelor pentru tratarea, prevenirea sau controlul infecțiilor la oameni, animale și plante”, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Accesul la o îngrijire mai bună pentru infecțiile grave, noi vaccinuri pentru prevenirea infecțiilor și protocoale medicale mai judicioase care limitează utilizarea antibioticelor la cazurile adecvate ar putea salva un total de 92 de milioane de vieți, între 2025 și 2050, au mai prezis aceștia.

Estimările pentru noul studiu au fost făcute pentru 22 de tipuri de organisme care cauzează boli, 84 de combinații de medicamente împotriva bacteriilor și 11 sindroame infecțioase, cum ar fi meningita și sepsisul.

Potrivit Reuters, estimările s-au bazat pe înregistrările a 520 de milioane de persoane de toate vârstele din 204 țări dintr-o gamă largă de surse, inclusiv date spitalicești, înregistrări ale deceselor și date privind utilizarea antibioticelor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#antibiotice #pandemie #rezistenta la antibiotice

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.