Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

VIDEO Moldovenii vor avea carduri europene de sănătate și acces la medicina transfrontalieră. Care e diferența?

26 Aug. 2024, 13:43
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2024, 13:43 // Actualitate //  Realitatea.md

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) elaborează cadrul normativ care să prevadă acordarea asistenței medicale în baza unui card european de sănătate. Ion Dodon, directorul general al CNAM, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive că autoritățile și-au propus să finalizeze procesul de racordare a legislației până în decembrie 2025.

„Cardul european de sănătate presupune că un cetățean al Republicii Moldova poate solicita pentru o perioadă scurtă de timp un card care să îi asigure asistență medicală urgentă pe teritoriul unui alt stal al Uniunii Europene. CNAM va chita plata pentru aceste servicii medicale de urgență efectuate în străinătate. La fel, un cetățean al unui stat membru al UE va putea să primească, în caz de urgență, asistență medicală pe teritoriul țării noastre dacă dispune de un astfel de card”, a mai spus Ion Dodon.

Potrivit directorului general CNAM, cardul european de sănătate poate asigura accesul la serviciile medicale pe o perioadă de câteva luni în caz de urgență. Situațiile programate vor face parte din medicina transfrontalieră care prevede internarea la alegerea cetățeanului, dar conform prevederilor legale.

„Cetățeanul își poate alege singuri o instituție medicală pe care o consideră mai sigură și mai bună pentru el pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene. El va solicita o aprobare din partea CNAM. După tratament, pacientul va prezenta o notă de plată și CNAM îi va restitui banii pentru tratamentul efectuat dacă acesta ar fi avut loc într-o instituție medicală din țară. Dacă serviciul va fi mai scump, atunci diferența o va achita cetățeanul din resursele proprii”, a menționat Ion Dodon.

El a adăugat că Guvernul urmează să adopte acte normative care vor stabili tipurile de servicii medicale acordate în străinătate și condițiile de acces la ele. Totodată, CNAM va institui un punct focal care va gestiona cererile de programare pentru asistență medicală pe teritoriul altui stat și de achitare pentru serviciile medicale primite peste hotare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!