Anchetatorii germani au găsit urme de explozibili pe iahtul de agrement Andromeda, care sunt asociate cu exploziile de la Nord Stream. New York Times (NYT) scrie despre acest lucru vineri, 7 aprilie curent, cu referire la trei oficiali germani. „Pe Andromeda au fost găsite urme de explozibili și pașapoarte bulgare. În același timp, există îndoieli că o echipă de șase persoane ar fi putut efectua un sabotaj la o asemenea adâncime și la o asemenea scară, numind versiunea „o teorie marca James Bond”.

Doi dintre membrii echipajului iahtului au folosit pașapoarte bulgare false, a adăugat sursa NYT.

Publicația scrie că Andromeda a fost închiriată pe 5 septembrie în portul german Rostock, apoi a acostat în portul de pe insula daneză Christianso. Un muncitor portuar local a declarat pentru NYT că a încercat să convingă echipajul să vorbească în germană și apoi în engleză, dar membrul echipajului l-a plătit doar în tăcere pentru serviciile sale și s-a întors.

Potrivit NYT, versiunea conform căreia șase membri ai echipajului, chiar și cu scafandri experimentați, ar putea instala explozibili pe conductele de gaz, ridică îndoieli în rândul locuitorilor și experților locali, deoarece conductele se află la o adâncime de aproximativ 80 metri, iar bomba a provocat o explozie. cu o putere de 2,5 puncte pe o scară Richter.

„A ști cum va funcționa o explozie sub presiunea mării la asemenea adâncimi necesită cunoștințe foarte specializate”, a spus ofițerul de navă și analist al Institutului Danez Johannes Rieber, care a numit această versiune „teorie marca James Bond”.

Întrebarea dacă Andromeda a fost o momeală sau parte a unei misiuni mai mari rămâne fără răspuns, a spus expertul. Dar cel mai probabil atac, a spus el, va necesita o dronă subacvatică sau un mini-submarin pentru a planta explozivii, precum și nave navale sau profesionale pentru a foraj sub apă. Potrivit lui, a fost plantată o bombă puternică, cântărind 1–1,5 kg, după cum arată fotografiile avariei.

Cu toate acestea, alți doi experți, un scafandru profesionist și un specialist în conducte, care făceau parte din echipa care a instalat Nord Stream 2, nu au fost de acord cu opinia expertului de la Rieber. Ei cred că o astfel de explozie ar putea fi pusă în scenă cu o mică placă explozivă plasată lângă îmbinarea țevii. „Este ca și cum ai aprinde un chibrit lângă o pompă de benzină care are scurgeri: combustibilul este tot ce ai nevoie”, au explicat ei.

Exploziile de la gazoductele Nord Stream și Nord Stream 2 au avut loc la sfârșitul lunii septembrie trecute. Drept urmare, trei din cele patru fire au fost deteriorate. Președintele rus Vladimir Putin i-a acuzat pe „anglo-saxoni” de sabotaj, dar guvernul SUA și agențiile de informații au negat aceste acuzații. NATO a numit exploziile rezultatul „actelor de sabotaj deliberate, necugetate și iresponsabile”.

#Ancheta #explozii #Germania #iaht #Nord Stream

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.