Danemarca a scos la suprafaţă un obiect cilindric pe care îl detectase în apropierea gazoductului sabotat Nord Stream 2 şi care s-a dovedit a fi o baliză de fum, a anunţat miercuri, 29 martie curent, Agenţia pentru Energie daneză, citată de AFP.

„Recuperarea a fost efectuată cu participarea unui reprezentant al companiei proprietare a Nord Stream 2 AG”, al cărei acţionar majoritar este Gazprom, a indicat agenţia într-un comunicat.

Operaţiunea, supervizată de Ministerul danez al Apărării, a avut loc la 73 de metri adâncime şi a fost încheiată la 28 martie.

„Investigaţiile relevă că obiectul este o baliză de fum goală utilizată pentru marcarea vizuală”, precizează comunicatul.

Descoperirea acestui obiect, detectat de Gazprom şi care nu prezintă niciun risc de securitate, a fost dezvăluită de Vladimir Putin însuşi cu două săptămâni în urmă, preşedintele rus menţionând un posibil rol al acestui obiect în operaţiunea de sabotaj care a dus la avarierea conductelor Nord Stream.

„Specialiştii noştri apreciază că ar putea fi o antenă de recepţionare a semnalului pentru activarea unui dispozitiv exploziv, care putea să fi fost plasat în această parte a gazoductului”, afirmase Putin la postul de televiziune Rossia 24.

La aproape şase luni de la exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, responsabilitatea pentru atacul subacvatic rămâne un mister, în pofida anchetelor penale desfăşurate de ţările din regiune (Germania, Suedia şi Danemarca).

De la începutul lunii martie, Germania a anunţat că început o anchetă cu privire la o ambarcaţiune suspectată că ar fi transportat explozibilul la faţa locului, fără a se putea trage vreo concluzie asupra identităţii presupuşilor autori.

Un „grup pro-ucrainean” ar fi fost la originea actului de sabotaj, a afirmat la începutul lunii martie publicaţia americană New York Times, pe baza unor informaţii consultate de serviciile secrete americane, dar fără vreo implicare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Dar atât Kievul, cât şi Moscova au respins această ipoteză.

#Danemarca #Nord Stream #Rusia

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.