Danemarca a scos la suprafaţă un obiect cilindric pe care îl detectase în apropierea gazoductului sabotat Nord Stream 2 şi care s-a dovedit a fi o baliză de fum, a anunţat miercuri, 29 martie curent, Agenţia pentru Energie daneză, citată de AFP.

„Recuperarea a fost efectuată cu participarea unui reprezentant al companiei proprietare a Nord Stream 2 AG”, al cărei acţionar majoritar este Gazprom, a indicat agenţia într-un comunicat.

Operaţiunea, supervizată de Ministerul danez al Apărării, a avut loc la 73 de metri adâncime şi a fost încheiată la 28 martie.

„Investigaţiile relevă că obiectul este o baliză de fum goală utilizată pentru marcarea vizuală”, precizează comunicatul.

Descoperirea acestui obiect, detectat de Gazprom şi care nu prezintă niciun risc de securitate, a fost dezvăluită de Vladimir Putin însuşi cu două săptămâni în urmă, preşedintele rus menţionând un posibil rol al acestui obiect în operaţiunea de sabotaj care a dus la avarierea conductelor Nord Stream.

„Specialiştii noştri apreciază că ar putea fi o antenă de recepţionare a semnalului pentru activarea unui dispozitiv exploziv, care putea să fi fost plasat în această parte a gazoductului”, afirmase Putin la postul de televiziune Rossia 24.

La aproape şase luni de la exploziile care au avariat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, responsabilitatea pentru atacul subacvatic rămâne un mister, în pofida anchetelor penale desfăşurate de ţările din regiune (Germania, Suedia şi Danemarca).

De la începutul lunii martie, Germania a anunţat că început o anchetă cu privire la o ambarcaţiune suspectată că ar fi transportat explozibilul la faţa locului, fără a se putea trage vreo concluzie asupra identităţii presupuşilor autori.

Un „grup pro-ucrainean” ar fi fost la originea actului de sabotaj, a afirmat la începutul lunii martie publicaţia americană New York Times, pe baza unor informaţii consultate de serviciile secrete americane, dar fără vreo implicare a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Dar atât Kievul, cât şi Moscova au respins această ipoteză.

#Danemarca #Nord Stream #Rusia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.