Exporturile de grâu din Republica Moldova au crescut în sezonul 2025–2026, însă veniturile sunt afectate de scăderea prețurilor, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, transmite Bani.md.

În perioada iulie 2025 – martie 2026, Moldova a exportat 851.944 tone de grâu, cu 18% mai mult decât în sezonul precedent. Cu toate acestea, prețul mediu a scăzut la 3,62 lei/kg, cu 6% mai mic față de anul trecut, ceea ce a redus câștigurile potențiale ale exportatorilor.

Valoarea totală a exporturilor s-a ridicat la 3,085 miliarde lei, sub nivelurile din anii de vârf, când depășea 4 miliarde lei, ceea ce confirmă o tendință descendentă în termeni de venituri, în pofida volumelor mai mari.

„Un element important al sezonului este concentrarea exporturilor în luna martie 2026, când au fost livrate peste 107 mii tone, un nivel neobișnuit de ridicat pentru această perioadă. Fenomenul reflectă strategia fermierilor de a amâna vânzările în speranța unor prețuri mai bune. Totuși, această tactică s-a dovedit doar parțial eficientă: prețurile din martie au fost chiar mai mici decât cele din lunile anterioare”, spune Rija.

Presiunea asupra prețurilor este determinată de suprasaturarea piețelor principale, în special Uniunea Europeană și Turcia, unde a crescut concurența din partea exportatorilor din regiune, inclusiv Ucraina și România.

Piața este dominată de câțiva jucători mari, primele trei companii controlând peste jumătate din exporturi. Lider este „RUSAGRO-PRIM”, cu aproximativ un sfert din total, urmat de „AGRO-NOVA PRIM” și „OROM-IMEXPO”.

La nivel geografic, exporturile sunt concentrate în zona mediteraneană. Italia absoarbe aproape 40% din total, urmată de România și Grecia, ceea ce indică o dependență ridicată de câteva piețe externe.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#export #grau #Moldova

Inteligența artificială a devenit un instrument indispensabil pentru tot mai mulți tineri, atât în activitatea profesională, cât și în viața de zi cu zi, scriu știrileprotv.ro.

Unii utilizatori sunt dispuși să plătească sute de dolari lunar pentru acces la mai multe platforme, considerând că timpul economisit și productivitatea crescută justifică investiția.

Un exemplu este Kyle Largo, un tânăr de 28 de ani din orașul Dumaguete, care conduce un studio specializat în realizarea de reclame video pentru companii americane din domeniul sănătății. El cheltuiește 248 de dolari pe lună pentru abonamente la Claude, ChatGPT, ElevenLabs și Grok, la care se adaugă aproximativ 100 de dolari anual pentru Gemini.

Largo a început să folosească ChatGPT în urmă cu doi ani, pentru a-și îmbunătăți productivitatea. În prezent, utilizează inteligența artificială pentru a produce într-o fracțiune din timpul obișnuit videoclipuri care i-ar fi ocupat anterior una sau două ore.

„Încă am propriile mele competențe, de care sunt mândru. Pur și simplu, m-au făcut mai eficient”, spune acesta.

AI, folosită și pentru buget, călătorii și activități personale

Utilizarea inteligenței artificiale nu se limitează la serviciu. Largo apelează la aceste instrumente pentru a-și organiza bugetul, a planifica excursii, a-și alege ținutele, a-și pregăti antrenamentele și chiar pentru terapie.

Dacă ar trebui să renunțe la unele abonamente, tânărul spune că ar păstra serviciile AI și ar renunța mai degrabă la platforme de divertisment.

„Dacă nu ar exista AI, nu aș ști cum să-mi gestionez bugetul în funcție de ceea ce câștig”, afirmă el.

Cheltuielile generației Z pentru abonamente AI au crescut cu 61%

Fenomenul se reflectă și în datele privind consumul. Potrivit unui studiu realizat de Bank of America Institute, cheltuielile generației Z pentru abonamente au crescut cu aproape 14% în iulie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în categoria „lectură și informații”, care include și serviciile bazate pe inteligență artificială. Cheltuielile tinerilor pentru aceste abonamente au avansat cu 61% într-un singur an.

Specialiștii în finanțe personale recomandă însă prudență. Ryan Marshall, partener la ELA Financial Group din New Jersey, consideră că utilizatorii ar trebui să testeze mai întâi variantele gratuite ale instrumentelor AI.

„Dacă ești o persoană care caută doar ajutor pentru activități personale și plătești mai mult de 20 de dolari pe lună pentru un abonament AI, probabil cheltuiești prea mult”, avertizează acesta.

În cazul antreprenorilor și al celor care folosesc AI în activitatea profesională, abonamentele plătite pot fi însă justificate dacă tehnologia le permite să economisească timp și să-și crească productivitatea fără să fie nevoiți să angajeze personal suplimentar.

Experții recomandă verificarea periodică a tuturor abonamentelor și evaluarea beneficiilor reale ale fiecărui serviciu. Economiile pentru situații de urgență, contribuțiile pentru pensie și celelalte cheltuieli esențiale ar trebui să rămână prioritare înaintea achiziționării unor servicii suplimentare de inteligență artificială.