Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa Papei Leon, după ce acesta a criticat politicile externe și de imigrație ale administrației americane.

Într-o postare pe platforma Truth Social, liderul de la Washington l-a acuzat pe Suveranul Pontif de slăbiciune și de gestionare defectuoasă a relațiilor internaționale.

„Papa Leon este SLAB în privinţa criminalităţii şi dezastruos în politica externă. El vorbește despre «teama» față de administrația Trump, dar nu menționează TEAMA pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au simțit-o în timpul pandemiei de COVID, când preoții, pastorii și toți ceilalți erau arestați pentru că oficiau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și păstrau o distanță de trei sau chiar șase metri între ei”, a scris Trump.

Ulterior, acesta a continuat criticile, afirmând că „Leon ar trebui să-şi vină în fire în calitate de Papă” și a declarat jurnaliștilor că nu este un „mare admirator” al pontifului.

Vaticanul a reacționat luni, după atacul lansat de Donald Trump la adresa Papa Leon al XIV-lea. Un oficial papal a respins criticile liderului american, sugerând că atacurile nu sunt motivate de greșelile pontifului, ci de faptul că acesta nu poate fi redus la tăcere.

„Donald J. Trump îl vizează pe Papa Leon al XIV-lea – și, făcând asta, dezvăluie o neliniște mai profundă. Când puterea politică se întoarce împotriva unei voci morale, se întâmplă adesea pentru că nu o poate controla.

Trump nu se contrazice cu Leon; îl imploră să se întoarcă la un limbaj pe care să îl poată stăpâni. Dar Papa vorbește o altă limbă – una care nu poate fi redusă la gramatica forței, a securității sau a interesului național.

În acest sens, atacul este o declarație de neputință. Incapabilă să absoarbă acea voce, puterea încearcă să o delegitimeze. Dar, făcând asta, îi recunoaște implicit greutatea. Dacă Leon ar fi irelevant, nu ar merita niciun niciun cuvânt. În schimb, este invocat, numit, combătut – semn că vorbele sale contează.

Aici se manifestă forța morală a Bisericii. Nu ca o contraputere, ci ca un spațiu în care puterea este judecată după un criteriu pe care nu îl controlează. Leon nu răspunde pe terenul polemicii – și tocmai de aceea rămâne dincolo de raza ei. El este liber.

Și tocmai această libertate – neînarmată și dezarmantă – este, poate, ceea ce deranjează cel mai tare. Și, în același timp, ceea ce contează cel mai mult”, a scris pe X Antonio Spadaro, subsecretar în administrația Vaticanului pentru Cultură și Educație.

Donald J. #Trump targets #PopeLeo XIV—and in doing so, reveals a deeper unease. When political power turns against a moral voice, it is often because it cannot contain it. Trump does not argue with Leo; he implores him to return to a language he can control. But the Pope speaks… pic.twitter.com/X7kesOFAiY

— Antonio Spadaro (@antoniospadaro) April 13, 2026

Papa Leon, cunoscut pentru pozițiile sale prudente, s-a remarcat în ultima perioadă prin critici la adresa conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, început la 28 februarie. De asemenea, liderul Bisericii Catolice a calificat drept „inacceptabilă” amenințarea lui Trump privind distrugerea civilizației iraniene și a cerut o „reflecţie profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Papa Leon #Trump

Rusia a anunțat duminica aceasta că Ucraina a lansat un atac cu drone la scară largă peste noapte, peste 600 de drone având ca țintă Moscova, în timp ce Kievul a fost atacat de armata rusă cu o rachetă balistică, informează Agerpres.

Autoritățile din ambele țări au raportat un total de șase decese peste noapte: trei în regiunea rusă Rostov (sud-vest) și trei în Ucraina, între care două în regiunea Zaporojie (sud) și unul în Krivoi Rog (centru), potrivit AFP.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că 201 dintre drone au fost distruse de apărarea antiaeriană din regiunea Moscovei, în timp ce majoritatea au fost interceptate înainte de a ajunge în regiune.

El a adăugat că trei persoane au fost rănite în atacuri, dar nu a oferit informații despre posibilele pagube.

Cotidianul Kyiv Independent a relatat că forțele ucrainene au vizat un depozit aparținând gigantului rus de retail online Wildberries și situri industriale în orașe din regiune. Flăcările au cuprins depozitul, iar imaginile de la fața locului arată un incendiu de amploare. Depozitul are o suprafață de peste 200.000 de metri pătrați și este cel mai mare centru logistic al companiei Wildberries.

Autoritățile ucrainene au raportat anterior că Rusia a lansat un nou atac cu rachete balistice peste noapte asupra Kievului.

Primarul Vitali Kliciko a declarat că s-au auzit explozii în capitala Ucrainei și i-a îndemnat pe locuitori să rămână în adăposturi în timp ce echipajele de urgență erau desfășurate la fața locului.

Au fost raportate incendii în mai multe locuri, a scris Kliciko pe Telegram.

Administrația militară a Kievului a anunțat că atacul a făcut trei răniți.

Armata ucraineană a anunțat că în alte părți ale țării, între care în orașele Kremenciuk și Krivoi Rog, au fost înregistrate atacuri cu rachete, bombe ghidate cu planare și drone.

Declarațiile ambelor părți nu au putut fi verificate independent.

Ucraina luptă împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani. Kievul a avertizat în repetate rânduri cu privire la diminuarea stocurilor de rachete interceptoare pentru sistemele sale de apărare antiaeriană Patriot, care sunt utilizate pentru a se apăra împotriva atacurilor cu rachete balistice.

În ultimele luni, atacurile aeriene s-au intensificat de ambele părți ale frontului, la patru ani și jumătate de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în ceea ce a devenit cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace, remarcă AFP.

Conform unui raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMU), luna trecută a fost cea mai sângeroasă pentru civilii din Ucraina din mai 2022, cu 437 de morți și 2.610 răniți.

Capitala Ucrainei a suferit pierderi deosebit de mari, cu cel puțin 54 de morți și 202 răniți. Forțele ruse au lansat în mod repetat bombardamente masive asupra Kievului, folosind rachete balistice și de croazieră.

La începutul lunii august, într-o serie de atacuri asupra orașului și-au pierdut viața cel puțin 17 persoane la Kiev și în regiunea înconjurătoare, dar Ucraina, confruntându-se cu o lipsă de interceptoare, nu a reușit să doboare nicio rachetă rusească.

De la începutul anului, agenția ONU a înregistrat 12.477 de victime civile (1.839 de morți și 10.638 de răniți), o creștere de 44% față de aceeași perioadă a anului trecut și mai mult decât dublu față de bilanțul înregistrat în 2024.