Președintele SUA, Donald Trump, a lansat un atac dur la adresa Papei Leon, după ce acesta a criticat politicile externe și de imigrație ale administrației americane.

Într-o postare pe platforma Truth Social, liderul de la Washington l-a acuzat pe Suveranul Pontif de slăbiciune și de gestionare defectuoasă a relațiilor internaționale.

„Papa Leon este SLAB în privinţa criminalităţii şi dezastruos în politica externă. El vorbește despre «teama» față de administrația Trump, dar nu menționează TEAMA pe care Biserica Catolică și toate celelalte organizații creștine au simțit-o în timpul pandemiei de COVID, când preoții, pastorii și toți ceilalți erau arestați pentru că oficiau slujbe religioase, chiar și atunci când ieșeau afară și păstrau o distanță de trei sau chiar șase metri între ei”, a scris Trump.

Ulterior, acesta a continuat criticile, afirmând că „Leon ar trebui să-şi vină în fire în calitate de Papă” și a declarat jurnaliștilor că nu este un „mare admirator” al pontifului.

Vaticanul a reacționat luni, după atacul lansat de Donald Trump la adresa Papa Leon al XIV-lea. Un oficial papal a respins criticile liderului american, sugerând că atacurile nu sunt motivate de greșelile pontifului, ci de faptul că acesta nu poate fi redus la tăcere.

„Donald J. Trump îl vizează pe Papa Leon al XIV-lea – și, făcând asta, dezvăluie o neliniște mai profundă. Când puterea politică se întoarce împotriva unei voci morale, se întâmplă adesea pentru că nu o poate controla.

Trump nu se contrazice cu Leon; îl imploră să se întoarcă la un limbaj pe care să îl poată stăpâni. Dar Papa vorbește o altă limbă – una care nu poate fi redusă la gramatica forței, a securității sau a interesului național.

În acest sens, atacul este o declarație de neputință. Incapabilă să absoarbă acea voce, puterea încearcă să o delegitimeze. Dar, făcând asta, îi recunoaște implicit greutatea. Dacă Leon ar fi irelevant, nu ar merita niciun niciun cuvânt. În schimb, este invocat, numit, combătut – semn că vorbele sale contează.

Aici se manifestă forța morală a Bisericii. Nu ca o contraputere, ci ca un spațiu în care puterea este judecată după un criteriu pe care nu îl controlează. Leon nu răspunde pe terenul polemicii – și tocmai de aceea rămâne dincolo de raza ei. El este liber.

Și tocmai această libertate – neînarmată și dezarmantă – este, poate, ceea ce deranjează cel mai tare. Și, în același timp, ceea ce contează cel mai mult”, a scris pe X Antonio Spadaro, subsecretar în administrația Vaticanului pentru Cultură și Educație.

Donald J. #Trump targets #PopeLeo XIV—and in doing so, reveals a deeper unease. When political power turns against a moral voice, it is often because it cannot contain it. Trump does not argue with Leo; he implores him to return to a language he can control. But the Pope speaks… pic.twitter.com/X7kesOFAiY

— Antonio Spadaro (@antoniospadaro) April 13, 2026

Papa Leon, cunoscut pentru pozițiile sale prudente, s-a remarcat în ultima perioadă prin critici la adresa conflictului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, început la 28 februarie. De asemenea, liderul Bisericii Catolice a calificat drept „inacceptabilă” amenințarea lui Trump privind distrugerea civilizației iraniene și a cerut o „reflecţie profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Papa Leon #Trump

Uniunea Europeană nu se așteaptă să apară probleme în aprovizionarea cu energie în această iarnă, dar se așteaptă la prețuri „foarte mari” la petrol și gaze, a declarat marți, 29 septembrie, comisarul european Dan Jorgensen, la reuniunea de la Dublin a miniștrilor Energiei din statele membre, transmite Agerpres.

Având în vedere criza energetică provocată de războiul din Orientul Mijlociu, „nu există nicio îndoială că ne îndreptăm spre o iarnă dificilă”, a subliniat Dan Jorgensen.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a continuat Dan Jorgensen.

În acest context, comisarul european intenționează să relaxeze anumite reguli.

Pentru a „detensiona piața”, Dan Jorgensen a propus amânarea cu un an a unui regulament european referitor la emisiile de metan legate de importurile de hidrocarburi, un gest favorabil companiilor din sector.

Regulamentul (UE) 2024/1787 stabilește norme pentru măsurarea, monitorizarea, raportarea și reducerea cu precizie a emisiilor de metan în sectorul energetic al Uniunii Europene. În conformitate cu acest regulament, importatorii de gaze și petrol din UE trebuie să monitorizeze și să raporteze emisiile de metan asociate cu aprovizionarea lor, începând din ianuarie 2027, pentru a limita scurgerile.

În contextul creșterii prețurilor la combustibili legate de războiul din Orientul Mijlociu, Emmanuel Macron i-a trimis recent o scrisoare Ursulei von der Leyen, solicitând modificarea anumitor reglementări europene. Președintele francez a cerut în special o amânare cu un an a normelor comunitare privind emisiile de metan, un gaz cu efect de seră extrem de poluant.

Amânarea acestui regulament, din 2027 până în 2028, va depinde de aprobarea statelor membre și a Parlamentului European.

Această lege se confruntă cu opoziția mai multor țări producătoare de combustibili fosili, în special a Statelor Unite, care o consideră o constrângere și susțin că le-ar putea împiedica exporturile.

În schimb, organizațiile de mediu se opun unei amânări, afirmând că această amânare nu ar avea niciun impact asupra prețurilor la energie, dar ar marca un nou regres în politica climatică europeană.