Creștinii ortodocși marchează astăzi, 1 mai Paștele Blajinilor, când sunt pomeniți cei răposați. În tradiția creștină la moldoveni de multe ori „se încurcă” pomenirea și se ajunge la unele lucruri, care nu fac față canoanelor bisericești specifice acestei „sărbători”.

Abaterile de la comportamentul civilizat au stricat de multe ori spiritul creștinesc al sărbătorii de Blajini. În acest context, preoțimea de fiecare dată vine cu un set de recomandări către enoriași pentru a respecta niște reguli simple de comportament duhovnicesc în această zi.

Prima și cea mai de bază regulă ar fi legată de cum ne îmbrăcăm când mergem la cimitir. Mulți dintre oameni încurcă cimitirul cu „un podium” de defilare în fața rudelor și apropiaților, care se adună în această zi la mormintele celor apropiați, care nu mai sunt printre cei vii. Ținuta individuală trebuie să corespundă normelor bisericești, iar comportamentul trebuie să fie adecvat, să se țină cont de etica și conduita impusă în societate.

Mai jos vă prezentăm o listă cu regulile pe care preoții le recomandă enoriașilor să le respecte în cimitir, dar și pe parcursul zilei de Blajini:

Nu faceți schimb de pomeni unii cu alții, dar faceți milostenie cu cei care într-adevăr au nevoie
Aprindeți o lumânare și rugați-vă pentru cei adormiți
Amintiți-vă despre faptele demne ale înaintașilor voștri, îndemnând și copiii să le urmeze pilda cea bună
După ce plecați din cimitir, nu lăsați gunoi și mâncare pe morminte, căci cei adormiți nu au nevoie de mâncare și băutură, ci de rugăciunile noastre;
Nu consumați alcool și nu mâncați pe la morminte, faceți masa de pomenire acasă sau amenajați o masă pentru cei din familii defavorizate
Nu fumați și nu înjurați
Dați dovadă de oameni civilizați, onești, modești și credincioși
Îmbrăcați-vă decent din respect pentru cei răposați.

Comunitatea creștin-ortodoxă recomandă de asemenea ca înainte de toate să aprindem o lumânare şi să spunem o rugăciune pentru cei adormiţi.

După plecarea din cimitir, nu lăsaţi gunoi şi mâncare pe morminte, căci cei adormiţi nu au nevoie de mâncare şi băutură, ci doar de rugăciunile noastre, spun preoții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cimitir #decedati #Pastele Blajin #pomenire #preoti

După ce a trăit aproape un deceniu în Costa del Sol, Spania, căldura a devenit insuportabilă pentru Gabriele Pohl. Din cauza temperaturilor tot mai ridicate, acesteia îi era greu să iasă afară în timpul zilei, iar penuriile de apă începuseră să-i afecteze businessul, care foloseşte cai în coachingul liderilor de business. Iarna trecută, aceasta şi soţul ei s-au mutat în Tomiño, un orăşel din Galicia, nordul Spaniei, în apropiere de graniţa cu Portugalia, scrie Ziarul Financiar.

„Mergi către nord-vest dacă vrei suficientă apă, temperaturi bune, câmpuri verzi, mâncare bună şi vin bun“, spune Pohl, în vârstă de 58 de ani.

Ea se numără printre europenii care se mută în nordul continentului în căutarea unor temperaturi mai scăzute şi unor câmpuri mai verzi, potrivit The Wall Street Journal.

Nu există date suficiente privind migraţia internă, însă cele mai recente din Spania, din 2024, arată că provinciile nordice erau în creştere, cu spaniolii migrând acolo din alte părţi ale ţării.

Preţurile proprietăţilor sugerează că tendinţa a continuat. Preţurile locuinţelor din provinciile de nord ale Spaniei precum Cantabria şi Asturias au urcat cu 17,2% şi 14,1% anual în august, mult mai rapid decât în oraşe importante ca Barcelona şi Madrid, cu creşteri de aproximativ 7%.

La fel se întâmplă şi în Franţa unde oraşe precum Caen, Le Havre şi Brest de pe coasta Atlanticului au înregistrat creşteri ale preţurilor proprietăţilor de aproximativ 9% în primul semestru al acestui an faţă de perioada similară din 2025.

În Bordeaux, care s-a confruntat cu incendii uriaşe de vegetaţie, preţurile au scăzut cu 2%.

Florence Chapelier, în vârstă de 53 de ani, s-a mutat în Normandia din sudul Franţei, mutând sediul afacerii de design arhitectural pe care ea o are cu soţul ei. Verile din Aix-en-Provence, unde locuia, deveniseră atât de fierbinţi, că pisicilor lor le era greu să respire. „Supravieţuiam pur şi simplu, nu trăiam“, spune Chapelier.

Nu este vorba doar despre căldură. Cercetătorii din Italia au găsit de asemenea că secetele persistente pot fi un factor care influenţează deciziile oamenilor de a se muta.

Primele de asigurare în creştere pot fi un alt motiv pentru alţii.

FJ Unger, un antreprenor de 65 de ani, s-a mutat în Galicia în 2022, atras în parte de verile relativ răcoroase. Plajele întinse, mâncarea de calitate şi preţurile mai mici la locuinţe au reprezentat un bonus.

Şi nu doar spanioli se mută în zonă. Aceasta a devenit populară şi în rândul nemţilor, elveţienilor şi olandezilor.