Paștele Blajinilor este o sărbătoare religioasă, creștină, sărbătorită preponderent în Europa de Sud-Est. Are loc la circa o săptămână de la ziua în care s-a marcat Paștele și are la bază pomenirea celor decedați și anume a rudelor și prietenilor apropiați. De Paștile Blajinilor credincioșii vizitează mormintele rudelor/apropiaților, iar după slujbă preoții săvârșesc sfințirea lor.

Tradițional, Paștile Blajinilor se sărbătorește în lunea de după Duminica Tomii, la o săptămână de la Învierea Domnului, Paștile propriu-zis. În localitățile rurale mai mari și în orașele în care sunt mai multe cimitire, sărbătoarea are loc timp de mai multe zile. Spre exemplu, locuitorii din comuna Chetrosu, raionul Anenii Noi, și-au putut pomeni răposații, chiar și cu câteva zile înainte de Paștile Blajinilor, atunci când au mers să facă ordine la morminte.

Preotul din localitate a mers începând cu ziua de vineri prin cimitir și planifică să o facă și în următoarele zile, până marți. Astfel, fiindu-i oferită posibilitatea fiecăruia să-și pomenească răposații, inclusiv celor care, pentru a evita aglomerația și riscurile legate de pandemie, nu vor veni duminică la cimitir.

Preotul Andrei Pârgaru, de la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din Chetrosu, a declarat pentru IPN că, în localitate, Paștile Blajinilor este marcat duminica. Însă, a fost telefonat de mai multă lume, care i-a spus că nu va veni la cimitir anume în această zi, însă și-ar dori să-i pomenească pe cei duși din viață. În situația în care și pomenirea trebuie să aibă loc, părintele i-a îndemnat să lase numele celor răposați la biserică, lăcașul sfânt fiind deschis. Mai mult, oamenii au fost îndemnați să meargă la morminte pe parcursul întregii Săptămâni Luminate dintre Paști și Blajini.

Chiar și în lipsa creștinilor, preotul va merge prin cimitir pentru a pomeni, văzând numele răposatului scris pe cruce. În acest caz, cei care merg să facă ordine la mormânt, pot lăsa un păhăruț cu vin.

Persoanele care țin să vină duminică la cimitir, sunt îndemnate să delege un singur membru al familiei pentru a evita aglomerațiile. La fel, oamenii sunt îndemnați să mănânce acasă și să nu ia cu ei produse alimentare, să nu consume băuturi alcoolice și să respecte cu strictețe toate restricțiile antiepidemice impuse – măști, mănuși, distanță fizică etc.

Părintele spune că au fost și alți ani în care s-a întâmplat ca enoriașii să nu poată veni la cimitir, fie din cauza ploilor puternice sau chiar atunci când a nins în luna aprilie. În astfel de cazuri, pomenirile, panahidele și parastasele generale au fost săvârșite în biserică. Cât ține de morminte, preotul îndeamnă populația să le îngrijească și să se reculeagă la ele pe parcursul întregului an, inclusiv de sărbătorile mari, cum ar fi Duminica Mare, de exemplu. Or, mulți insistă să vină neapărat în ziua de duminică de Blajini și să reușească la mai multe cimitire din diferite localități, fiind grăbiți, agitați, supărați. Preotul îndeamnă ca pomenirea să fie făcută pe parcursul mai multor zile, în liniște și cu pace în suflet.

Cât ține de oferirea pomenilor, preotul Andrei Pârgaru insistă ca acestea să nu fie făcute în fală, de față cu toată lumea și, după principiul – „pentru a-i noștri”. Or, milosteniile trebuie făcute din toată inima și pentru cei care au nevoie cu adevărat. „Răposații nu mănâncă și nu beau, ei nu au nevoie de toate astea. Atunci când faci un bine, fă-o în taină. Dă o felie de pâine celui flămând și nu celui care nu are nevoie de acea pomană. Pentru că atunci care este folosul acesteia?”, mai spune părintele.