Un incident îngrijorător s-a petrecut pe platforma aeroportului din Otopeni. O femeie din Egipt a fost filmată în timp ce alerga cu un bebeluș de 3 luni în brate, printr-un loc nepermis, după ce a ratat îmbarcarea. Reprezentații aeroportului au transmis că nu a fost dată nicio sancțiune, dar și că femeia respectivă a fost ajutată să ajungă la destinație, mai exact la Londra, scrie presa română.

Explicațiile date de CN Aeroporturi Bucureşti în cazul femeii care a fugit cu bebelușul în brațe după avion, pe Otopeni

Din imaginile de mai jos, se vede cum un polițist de frontieră intervine rapid și încearcă să o calmeze, însă femeia ripostează, ba chiar se prăbușește.

Potrivit reprezentaților aeroportului, totul s-a întâmplat după ce femeia în vârstă de 29 de ani, de origine egipteană, nu a ajuns la timp la poarta de îmbarcare, deși angajații companiei au chemat-o în nenumărate rânduri. Mai exact, după ce a trecut de controlul de securitate, unde a fost verificată, iar apoi de controlul vamal, femeia a întârziat, dintr-un motiv necunoscut încă la poarta de îmbarcare.

Când, într-un final, a ajuns acolo cu bebelușul de numai 3 luni în brațe, și-a dat seama că nu va mai putea pleca. A realizat că va pierde zborul. Femeia s-a panicat și, cu bebelușul în brațe, a fugit direct la poarta de îmbarcare. Acolo a profitat de faptul că nu era niciun agent și a forțat toate porțile de trecere. Apoi a ajuns direct pe platforma aeroportuară.

Valentin Iordache, purtător de cuvânt al Compania Națională Aeroporturi Bucureşti: „Vorbim de o zonă de zeci de mii de metri pătrați unde există agenți de securitate, dar, în acel moment, lângă acea poartă, nu era un agent de securitate pentru că acesta este și motivul pentru care avem echipamente electronice pentru alarmare. Când a forțat prima ușă alarma a sunat în dispecerat imediat”.

Practic, femeia a trecut prin burduf și a coborât pe scări direct pe platforma aeroportuară și s-a îndreptat spre avionul care se pregătea să înainteze spre pistă. De acolo, a fost adusă înapoi cu greu de un polițist de frontieră. Totuși, rămâne un mister cum de nu a fost observată de nimeni atunci când a forțat ambele treceri.

După ce a fost adusă înapoi în clădire de polițiștii de frontieră, femeia a fost preluată de angajații companiei care au încercat să o calmeze. Deocamdată, nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest incident.

Valentin Iordache, purtător de cuvânt al Compania Națională Aeroporturi Bucureşti: „O să analizăm în ce măsură acest incident a afectat sau nu siguranța în aeroport, pentru că nu vorbim de securitate. Femeia era trecută prin controale de securitate. Vom analiza și vom vedea ce măsuri vor fi luate”.

Incidentul nu a afectat traficul aerian și operațiunile de la sol, iar cursa către Londra a decolat la timp. Cât despre femeie, aceasta ajuns în cele din urmă la destinatie împreună cu bebelușul ei.

#avion #bebelus #Otopeni

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.