Evenimentele climatice neobișnuite sunt direct legate de creșterile pe termen scurt ale costurilor alimentelor de bază, potrivit unui studiu de specialitate citat de o publicație de renume internațional. De la cartofii din Marea Britanie la ceapa din India, extremele meteorologice determinate de schimbările climatice aduc creșteri pe termen scurt ale prețurilor alimentelor la nivel global, arată un studiu prezentat de Financial Times.

Un studiu realizat de Barcelona Supercomputing Center leagă direct zeci de extreme climatice de creșterile bruște ale prețurilor alimentelor, subliniind vulnerabilitatea tot mai mare a sistemelor alimentare la șocurile de mediu.

Studiile anterioare au examinat modul în care temperaturile ridicate, care cauzează scăderea randamentelor și penuria de aprovizionare, determină inflația generală a prețurilor alimentelor pe termen lung. Cu toate acestea, noile cercetări arată că anumite produse alimentare se confruntă, de asemenea, cu creșteri de prețuri mult mai abrupte pe termen scurt, care alimentează inflația.

Spre exemplu, prețul uleiului de măsline în Europa a crescut cu 50% anul trecut, după secetele prelungite din sudul Spaniei în 2022 și 2023.

În India, valul de căldură din luna mai a anului trecut a crescut prețurile cepei cu 89%, în timp ce în Coreea prețurile verzei au crescut cu 70% după canicula record din vara aceasta.

În Japonia, prețurile orezului au crescut cu 48% în septembrie, după un val de căldură în toată regiunea în august, iar în China prețurile legumelor au crescut cu 30%. În California, legumele din Arizona au crescut cu 80% în noiembrie 2022, după secete.

Multe dintre evenimentele meteorologice care au stat la baza acestor creșteri de prețuri „au fost fără precedent dintr-o perspectivă istorică”, a declarat autorul principal Maximilian Kotz de la Centrul de Supercalcul din Barcelona.

Temperaturile au fost „mult în afara intervalului pe care ne-am fi așteptat-o într-un climat stabil, care nu ar fi fost influențat de emisiile umane”, a spus el.

Studiul a constatat că majorarea prețurilor survin la doar câteva luni de la producerea unor fenomene meteorologice extreme – un model despre care cercetătorii au avertizat că este probabil să devină mai frecvent pe măsură ce schimbările climatice se intensifică.

„Știm că (fenomenele meteorologice extreme) devin deja mai intense și mai frecvente decât erau acum 30-40 de ani și ne așteptăm ca acest lucru să continue atât timp cât emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească”, a spus Kotz.

Dacă sistemul alimentar „continuă să reacționeze în același mod pe care l-am văzut recent, atunci ne vom aștepta să se întâmple același lucru (în ceea ce privește prețurile alimentelor) și probabil în moduri mai extreme și mai imprevizibile”.

Studiul a concluzionat că creșterile prețurilor la alimente s-au propagat din anumite regiuni ale lumii prin intermediul comerțului. Costul ciocolatei a crescut brusc în Marea Britanie, de exemplu, după o creștere de trei ori a prețurilor la cacao în urma secetei și căldurii extreme din Ghana și Coasta de Fildeș.

Speculațiile de pe piață și „politicile proaste” au exacerbat adesea impactul creșterilor prețurilor alimentelor legate de schimbările climatice, a declarat Raj Patel de la Universitatea din Texas.

Când vremea caniculară din Rusia a alimentat incendiile de vegetație care au dus la creșterea prețurilor grâului în 2010, Moscova a impus un embargou asupra exporturilor care „a catapultat prețul global al grâului la o altitudine exorbitantă”, a remarcat Patel. Acest lucru a jucat un rol în revoltele legate de pâine chiar și în Mozambic. „Semnificația inflației prețurilor alimentelor este politică. Este întotdeauna politică.”

Țări precum Marea Britanie, care depind în mare măsură de bunurile importate, au fost deosebit de vulnerabile la șocurile climatice de peste hotare, a declarat Anna Taylor, coautoarea raportului și directoarea executivă a Food Foundation, cu sediul în Marea Britanie.

Cercetarea a ridicat, de asemenea, semne de întrebare pentru băncile centrale , deoarece creșterile prețurilor la alimente amenință eforturile de a controla inflația generală, în special în economiile emergente, unde alimentele reprezintă o pondere mai mare din prețurile de consum.

„Aceste temperaturi anormal de ridicate afectează în mod direct ratele generale ale inflației, iar principalul factor determinant sunt alimentele… Acest lucru se reflectă în prețurile generale”, a spus Kotz.

Săptămâna trecută, Regatul Unit a raportat o creștere neașteptată a ratei inflației pentru luna iunie, ajungând la un maxim al ultimilor 18 luni de 3,6%, atribuită parțial creșterii prețurilor la alimente.

Studiul a observat, de asemenea, că, atunci când costurile cresc, gospodăriile mai sărace sunt predispuse să consume alimente mai puține, adesea nutritive. Consumul de fructe și legume, în special, a fost „foarte vulnerabil la creșterea prețurilor la alimente”, a spus Taylor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #prețuri #scumpiri

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.