Cercetătorii au descoperit că vaccinul anti-COVID-19 produs de Pfizer ar putea crește riscul de leziuni oculare grave, care pot duce la pierderea vederii, potrivit unui nou studiu. Noul studiu, realizat de cercetătorii turci, a analizat în mod specific modul în care vaccinul a afectat corneele pacienților – partea frontală transparentă a ochiului care permite pătrunderea luminii, scrie Express.

La 64 dintre subiecți, oamenii de știință au măsurat modificările stratului interior al corneei, numit endoteliu, înainte de a administra prima doză de vaccin Pfizer și la două luni după administrarea celei de-a doua doze.

Rezultatele au arătat că administrarea a două doze de vaccin a dus la cornee mai groase, mai puține celule endoteliale în ochi și o variație mai mare a dimensiunii acestor celule specializate care formează endoteliul.

Pe termen scurt, aceste modificări indică faptul că vaccinul Pfizer ar putea slăbi temporar endoteliul, chiar dacă pacienții nu au suferit probleme evidente de vedere în timpul studiului. Pentru persoanele cu ochi sănătoși, aceste mici modificări probabil nu vor afecta vederea imediat.

Însă, oamenii de știință explică faptul că aceste modificări durează ani și ar putea duce la umflarea corneei sau la vedere încețoșată, în special la cei cu afecțiuni oculare preexistente sau la persoanele care au suferit un transplant de cornee.

Cercetătorii au transmis și un avertisment în studiul publicat miercuri în revista Ophthalmic Epidemiology: „Endoteliul trebuie monitorizat îndeaproape la cei cu un număr scăzut de celule endoteliale sau care au suferit o grefă de cornee.”

Cu toate acestea, echipa nu a recomandat persoanelor să evite vaccinul Pfizer, întrucât vor trebuie efectuate în continuare teste asupra sănătății oculare a mai multor pacienți pentru a verifica dacă aceste modificări continuă să apară luni și ani după injecții.

Într-o declarație pentru Express, aceștia au spus: „Siguranța pacienților este primordială și tratăm foarte în serios orice raportare a evenimentelor adverse. Rapoartele privind evenimentele adverse nu implică cauzalitate, iar în contextul vaccinării, astfel de evenimente pot să nu aibă legătură cu administrarea vaccinului. Sute de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech COVID-19 au fost administrate la nivel global, iar profilul beneficiu-risc al vaccinului rămâne pozitiv pentru toate indicațiile și grupele de vârstă autorizate.

Ca în cazul oricărui medicament și vaccin, inclusiv al vaccinului Pfizer-BioNTech COVID-19, Pfizer are procese robuste pentru a-și îndeplini responsabilitățile de reglementare, de a monitoriza, raporta și analiza îndeaproape toate evenimentele adverse și de a colecta informații relevante pentru a evalua orice noi riscuri potențiale de siguranță care pot fi asociate cu vaccinul COVID-19.

Pe lângă eforturile noastre de farmacovigilență și respectarea cerințelor de reglementare legate de calitate și siguranță, colaborăm și cu autoritățile de reglementare din întreaga lume, deoarece acestea monitorizează independent profilul de siguranță al vaccinului nostru.

Pacienții care primesc vaccinul COVID-19 ar trebui să discute cu medicul, farmacistul sau asistenta medicală dacă au nelămuriri sau manifestă orice reacții adverse. Acestea includ orice reacții adverse posibile care nu sunt enumerate în prospect.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#COVID-19 #Pfizer #vaccin

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.