Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova cunoaște despre „fermele” de criptomonedă, care se dezvoltă în regiunea transnistreană, încă „din perioada incipientă” și au alertat autoritățile responsabile. O asemenea informație a fost oferită drept răspuns la solicitarea portalului de știri REALITATEA.MD de către SIS cu privire la acest subiect.

SIS precizează că a întreprins măsuri cu alte forțe de ordine din țară pentru a stopa importul de echipament destinat producerii de criptovalută, destinat regiunii separatiste.

„În limita competențelor legale, Serviciul de Informații și Securitate întreprinde acțiuni orientate spre combaterea riscurilor de natură economică, energetică și social-politică la adresa securității naționale, generate de funcționarea fermelor de criptovalută din regiunea transnistreană. Menționăm că, de comun cu alte instituții ale statului, Serviciul a întreprins măsuri pentru obstrucționarea importurilor de echipament destinat producerii de criptovalută, în raioanele de est ale Republicii Moldova”, se arată în răspunsul oferit de SIS.

Totuși, Serviciul de Informații și Securitate menționează că, dezvoltarea mediului de afaceri din regiunea transnistreană a Republicii Moldova nu este coordonată cu autoritățile constituționale de la Chișinău, fapt care ar împiedica procesul de control asupra acestui segment.

„SIS cunoaște despre dezvoltarea fermelor de criptovalută în regiunea transnistreană încă din perioada incipientă și a informat instituțiile abilitate ale statului la fiecare etapă de dezvoltare a acestui proiect. Pe parcursul ultimului an, producerea criptovalutei și importul de echipament în regiunea transnistreană a fost subiectul multiplelor informări remise către conducerea statului și instituțiile centrale”, mai precizează SIS.

Serviciul afirmă că, subiectul „fermelor criptovalutei” rămâne în atenția sa, iar rezultatele investigațiilor vor fi puse la dispoziția autorităților, însă nu și făcute public.

Amintim că, la începutul lunii noiembrie, fostul deputat al Platformei DA, Liviu Vovc, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate, iar apoi a venit cu o postare și pe pagina sa de Facebook, despre „fermele de criptovalută” de care SIS știe însă nu face publice informațiile.

#criptomonede #SIS #Transnistria #valuta

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.