Un om informat este un om puternic. Este dezideratul de care se conduc reprezentanții Asociației Obștești „Uranus”, care au inițiat mai multe acțiuni de sensibilizare a oamenilor din satul Seliște, Orhei, despre problemele ecologice stringente ale comunei, încurajându-i să se implice activ în procesul decizional de rezolvare a acestora. Acțiunile au fost finanțate de Uniunea Europeană.

Elevii gimnaziilor din satele Seliște și Lucășeuca, raionul Orhei au fost instruiți să gândească global și să acționeze local. Școlarii au participat la mai multe instruiri organizate de Asociația Obștească „Uranus”, privind ecologia mediului ambiant și a gestionării corecte a deșeurilor la nivel local. Membra echipei de implementare a proiectului, Nicoleta Stăvilă, a menționat că „au fost organizate 18 lecții în cele două școli. Școlarii au fost informați despre importanța unui mediu ambiant nepoluat și au fost motivați să se implice și să-și dezvolte spiritul civic”.

Elevii care au participat la instruiri spun că au conștientizat cât de important este aportul lor la protejarea naturii. „Datorită acestor instruiri am conștientizat că natura este foarte prețioasă, pentru că ne oferă apă, hrană, adăpost. În perioada în care oamenii au stat izolați în casă din cauza carantinei, natura a reînviat, dar după anularea restricțiilor, gradul de poluare a crescut din nou”, menționează eleva din Lucășeuca, Valeria Bancu.

Iar Goar Eghiazarean, o altă elevă, afirmă că „satul chiar are nevoie de salubrizare, deoarece copii trebuie să crească într-un mediu mai sănătos. Este obligația noastră să menținem curățenia pentru a ne proteja sănătatea”.

Profesorii spun că astfel de acțiuni ar trebui organizate mai des. „Situația ecologică din satul Seliște se agravează pe an ce trece. Dacă mai continuăm în acest ritm, în următorii ani vom respira doar aer poluat. Aceste instruiri sunt utile, deoarece contribuie la educarea tinerei generații și formarea unor deprinderi sănătoase”, precizează directorul adjunct al gimnaziului din Seliște, Natalia Pascari.

ONG-ul mai intenționează să organizeze în cele două școli câte trei ateliere de creație, în cadrul cărora elevii vor confecționa obiecte din deșeurile menajere sau cele adunate din spațiile verzi. „Apoi, următoarea etapă va fi expunerea lucrărilor în cadrul unei expoziții, care va avea trei aspecte tematice: expoziție fotografică cu tema: „Natura și satul meu”, iar la a doua expoziție vor fi prezentate obiectele confecționate în cadrul atelierului de creație. Totodată, ne propunem să organizăm un concurs, în cadrul căruia elevii își vor prezenta ideile, conceptele de producere a mai puține deșeuri. Cele mai bune idei vor fi premiate cu gadgeturi inovative”, a menționat Nicoleta Stăvilă.

Nu doar elevii, dar și oamenii din Seliște au fost informați despre necesitatea protejării naturii, inclusiv colectarea selectivă a deșeurilor. Mai mult, asociația a elaborat și un ghid care include câțiva pași simpli pentru un mediu curat. „În octombrie 2020, membrii A.O. „Uranus” au organizat o serie de întruniri informative cu populația satului Seliște, Orhei, ce au avut drept scop informarea, sensibilizarea și instruirea locuitorilor comunei privind educația ecologică și gestionarea deșeurilor și resurselor de apă în satul Seliște. Toate acțiunile noastre se bazează pe două aspecte prioritare: educarea și implicarea”, spune coordonatorul de proiect al organizației neguvernamentale, Vladimir Tintiuc.

Activiștii civici sunt preocupați și de menținerea farmecului resurselor de apă din sat prin salubrizarea lor. „Până ca localitatea Seliște să fie conectată la rețeaua de apeduct, toți oamenii luau apă din mai multe rezervoare mici, alimentate de un izvor din pădure. După instalarea sistemului centralizat de apeduct, din cauza că tot mai puțini oameni utilizează apa din rezervoare, aceasta se revarsă pe străzile din comunitate. În perioada rece a anului, apa produce noroi și ghețuș și poluează fântânile din sat. Noi ne propunem să pompăm apa din rezervoarele care nu sunt utilizate atât de mult și să le salubrizăm pentru a rezolva această problemă”, menționează Vladimir Tintiuc.

Reprezentanții organizației neguvernamentale își propun să încheie proiectul cu o zi dedicată recunoștinței naturii. Fiecare locuitor va fi încurajat să participe la salubrizarea comunei în preajma sărbătorilor pascale, iar elevii din gimnazii vor organiza flash-moburi.

Asociația Obștească „Uranus” este beneficiara Programului de granturi locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Gestionarea participativă a deșeurilor în comuna Seliște, raionul Orhei”. Programul de granturi locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin a UE, acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și A.O. ADR „Habitat”.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.