Guvernul finlandez a anunțat marți, 28 noiembrie curent, că a decis închiderea tuturor punctelor sale de trecere a frontierei cu Rusia timp de două săptămâni într-o nouă tentativă de a opri fluxul de migranți despre care spune că este orchestrat de Moscova la granița sa de est. Anunțul vine la doar o zi după ce premierul finlandez Petteri Orpo afirmase că țara sa se așteaptă la o creștere a numărului de solicitanți de azil ce sosesc la granița sa cu Rusia fără documente de identitate.

„Informaţiile din diferite surse ne spun că încă există oameni care vin… Dacă acest lucru continuă, în viitorul apropiat vor fi anunţate măsuri suplimentare”, a declarat Orpo în timpul unei conferinţe de presă pe care a organizat-o luni seara.

Aproximativ 900 de solicitanţi de azil din ţări precum Afganistan, Kenya, Maroc, Pakistan, Somalia, Siria şi Yemen au intrat în Finlanda din Rusia în luna noiembrie, comparativ cu sub 30 în luna anterioară, potrivit poliţiei de frontieră finlandeze.

Guvernul de la Helsinki a acuzat Rusia că le permite migranţilor fără documente să traverseze frontiera comună și că îi direcționează în acest sens, acuzaţie respinsă de Moscova.

Finlanda nu a reușit să descurajeze Rusia din a trimite migranți la granița sa de est

Joia trecută Orpo a anunțat că țara sa își va închide de vineri noaptea toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia, cu excepția celui din nordul extrem al țării, pentru a opri fluxul de migranți.„[Punctul] Raja-Jooseppi este cel mai nordic (punct) și necesită un efort real să ajungi acolo”, a declarat joi premierul Finlandei.

Guvernul finlandez anunțase anterior, pe 16 noiembrie, că își va închide punctele de trecere a frontierei cu Rusia care înregistrează cel mai mare flux de migranți, cele din sud-estul țării. Frontex, agenția europeană de protecție a granițelor, a trimis între timp zeci de agenți ai săi pentru a ajuta la gestionarea situației.

În luna aprilie, după aderarea Finlandei la NATO, Kremlinul a promis că va adopta „contramăsuri” şi a calificat extinderea Alianţei Nord-Atlantice drept o „atingere adusă securităţii” Rusiei.

Finlanda şi Rusia au o frontieră terestră comună cu o lungime de 1.340 de kilometri. Situația de acum amintește de criza artificială a migranților provocată de Belarus la sfârșitul anului 2021 la granițele sale cu Polonia și Lituania.

Noua decizie înseamnă că doar traficul de marfă va fi permis între Finlanda și Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#criza #Finlanda #hotare #Kremlin #Rusia

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și la limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții, transmite BANI.MD.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit.

Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.