În perioada ianuarie – septembrie 2025, au fost înregistrate 23.628 de contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, cu 21,9% mai multe decât în aceeași perioadă din 2024, anunță Serviciul Fiscal de Stat (SFS).

Potrivit datelor oficiale, încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care oferă bunuri în chirie au crescut cu 26,5%, atingând 68,3 milioane de lei. Creșterea a fost determinată de acțiunile de conformare voluntară și informare desfășurate de SFS, care au dus la identificarea a 1.374 de persoane ce dau în chirie bunuri imobile fără a declara veniturile.

În urma controalelor, autoritatea fiscală a calculat suplimentar: 347,9 mii lei plăți de bază, 15,9 mii lei majorări de întârziere, și 21,2 mii lei amenzi aplicate pentru 158 de persoane fizice, scrie BANI.MD.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

SFS reamintește că, potrivit art. 90¹ alin. (3⁴) din Codul fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în locațiune proprietăți imobiliare datorează un impozit pe venit de 7% din valoarea lunară a contractului, potrivit sursei citate. Contractele trebuie înregistrate la SFS în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită până la data de 25 a lunii curente.

#bani #chiriasi #contracte #persoane

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.