Ministrul în exercițiu al Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a prezentat rezultatele și prioritățile recente ale instituției, evidențiind reformele cu impact direct asupra familiilor, copiilor și pieței muncii. Oficialul a subliniat că, în ultimii ani, accentul a fost pus pe sprijinul proactiv, digitalizarea serviciilor și creșterea accesului la prestații sociale fără birocrație.

VIDEO Marcel Spatari: În patru ani, pensia minimă s-a dublat, iar salariul minim a crescut cu 87 la sută

Potrivit ministrului, din 2025, indemnizația unică la naștere a ajuns la 21.350 de lei, dublu față de nivelul anterior. De asemenea, indemnizația lunară universală de 1.000 de lei pentru copiii de până la 2 ani, introdusă în 2022, se acordă automat, fără depunerea de dosare. Un element nou este stabilirea indemnizației de maternitate în baza venitului mai mare dintre părinți, indiferent de sex, ceea ce asigură o protecție financiară echitabilă. Părinții pot lucra în perioada concediului de îngrijire a copilului, fără a pierde dreptul la indemnizație – o schimbare semnificativă față de anii precedenți.

Pentru îmbunătățirea serviciilor de educație timpurie, Guvernul a alocat anul curent 20 de milioane de lei pentru deschiderea de grupe de creșă, sumă care va crește de peste șase ori, la 137 de milioane de lei, în 2026. Prin programele de modernizare locală, au fost reabilitate 115 grădinițe, iar din septembrie toți copiii beneficiază de prânz gratuit în instituțiile de învățământ preșcolar.

În domeniul asistenței sociale, ministrul a subliniat amploarea reformei „Restart”, care a extins semnificativ numărul de cazuri gestionate. Dacă la începutul anului 2024 erau 3.600 de cazuri active, în prezent sistemul gestionează 65.000 de cazuri, implicând peste 100.000 de persoane. Numărul vizitelor efectuate săptămânal de asistenții sociali a crescut de la 2 la 13, pentru a oferi sprijin constant familiilor vulnerabile.

Ministerul a investit anul curent 40 de milioane de lei pentru servicii destinate supraviețuitoarelor violenței de gen, care vor fi conforme Convenției de la Istanbul, document european esențial pentru protecția victimelor.

Un alt pilon al reformei îl constituie sprijinul pentru copiii și persoanele cu dizabilități. Numărul asistenților personali a crescut cu 30% față de 2021, iar salariile acestora au fost majorate cu 11% în iulie 2025. De asemenea, serviciul de echipe mobile pentru copii cu dizabilități din mediul rural are acum de trei ori mai mulți beneficiari.

În domeniul muncii, Buzu a menționat progresele înregistrate în creșterea ratei de ocupare. Dacă în 2019 aceasta era de 50% pentru populația activă (20-64 ani), în 2024 a ajuns la 57%, iar în cazul femeilor a crescut de la 47% la 55%. Rezultatele se datorează și reformei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă: dacă în 2021 instituția a facilitat angajarea a 8.720 de persoane, în 2025 cifra a ajuns deja la 18.000, cu estimarea de a depăși 20.000 până la sfârșitul anului.

Buzu a precizat că în cadrul ministerului a fost creat un centru digital de inovație socială, care dezvoltă soluții de digitalizare pentru domeniul muncii și protecției sociale. Scopul este reducerea birocrației și integrarea proceselor într-o platformă unică.

El a mai subliniat că progresul social trebuie menținut prin continuitate și reforme coerente, menționând colaborarea strânsă cu fostul ministru Marcel Spatari și cu echipele din teren – asistenți sociali, inspectori de muncă și specialiști locali.

#Alexei Buzu #MMPS #raport

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.