S-a stins din viață renumitul chitarist al formației „Noroc”, Alexandru Cazacu. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii, care ulterior a transmis și un mesaj de condoleanțe.

„Am aflat, cu profund regret, despre trecerea în eternitate a renumitului chitarist Alexandru Cazacu, una dintre figurile emblematice ale muzicii ușoare din Republica Moldova, membru al legendarei formații „Noroc”. Prin dispariția sa, cultura muzicală a Republicii Moldova pierde un artist de mare talent și rafinament, un om care și-a dăruit întreaga viață scenei și publicului. O legendă a „Norocului”.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor și tuturor celor care l-au admirat și l-au prețuit pe Alexandru Cazacu — chitaristul care a scris, prin sunetele sale, o parte din istoria de aur a muzicii moldovenești”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Cazacu s-a născut la 7 noiembrie 1949, în satul Acui, raionul Cantemir. Din copilărie a manifestat pasiune pentru muzică, studiind la școala de muzică din localitate, apoi la școala „E. Coca” și la colegiul de muzică „Ștefan Neaga”, la clasa de baian.

În 1967, a câștigat locul I la concursul republican al baianiștilor, premiu care i-a schimbat destinul: cu suma obținută și-a cumpărat prima chitară, instrumentul care avea să-l consacre. După admiterea la Conservator, a fost invitat să cânte în formația „Noroc”, sub bagheta maestrului Mihai Dolgan, devenind, din 1969 și până în 1980, chitaristul solo al ansamblului. Împreună cu fratele său, Anatol Cazacu, a contribuit la definirea inconfundabilului sunet „Noroc”, participând la turnee și festivaluri internaționale, inclusiv la cel de la Bratislava. De-a lungul carierei sale, Alexandru Cazacu a colaborat cu artiști și formații de renume din spațiul ex-sovietic și din România, printre care Iurie Antonov, „Vesiolîie rebeata”, Sofia Rotaru, „Mondial” și „Phoenix”.

După o perioadă de activitate peste hotare, începând cu anii ’90, a revenit la Chișinău, lucrând la Palatul Republicii ca regizor de sunet. În anul 2008, alături de fratele său, a lansat albumul „Remember”, care reunește aranjamente ale pieselor interpretate de-a lungul timpului în cadrul formației „Noroc”. Un an mai târziu, a început colaborarea artistică cu fiul său, conducătorul formației „Dor”, continuând astfel tradiția muzicală a familiei Cazacu. Pentru contribuția sa remarcabilă la dezvoltarea artei muzicale, în anul 2009, Alexandru Cazacu a fost distins cu titlul onorific „Artist al Poporului”.

#Alexandru Cazacu #chitarist #deces #formatia Noroc

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.