Autoritățile Republicii Moldova și Fondul Monetar Internațional au ajuns la un acord la nivel de experți privind un nou program pe 36 de luni, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), destinat susținerii reformelor economice și menținerii stabilității macroeconomice. Programul nu prevede finanțare directă, însă urmează să fie propus spre aprobare Consiliului de directori executivi al FMI.

Potrivit misiunii FMI conduse de Alina Iancu, economia Republicii Moldova și-a revenit în 2025, însă noile șocuri energetice provocate inclusiv de războiul din Orientul Mijlociu pun presiune pe creșterea economică și pe inflație. FMI estimează că economia va încetini în 2026 până la o creștere de doar 1,5%, comparativ cu 2,4% în 2025.

În același timp, rata medie anuală a inflației este prognozată la 8,1%, peste ținta stabilită de Banca Națională a Moldovei (Potrivit ultimului Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a Moldovei, inflația este estimată la aproximativ 7,3% în trimestrul II din 2026 și ar urma să ajungă la circa 8% în trimestrul III).

Potrivit experților, majorarea costurilor la energie și cererea externă mai slabă vor afecta consumul, investițiile și exporturile.

În cadrul noului program, Guvernul și-a asumat reducerea deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, autoritățile vor implementa reforme fiscale ample, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare a veniturilor și îmbunătățirea colectării taxelor.

FMI susține că programul va contribui la consolidarea cadrului fiscal și financiar al Republicii Moldova și va sprijini agenda de aderare la Uniunea Europeană. Totodată, Banca Națională va continua să monitorizeze atent riscurile inflaționiste și să utilizeze instrumentele disponibile pentru menținerea stabilității prețurilor.

Experții internaționali avertizează însă că perspectivele economice ale Republicii Moldova rămân puternic dependente de evoluțiile geopolitice și energetice regionale, inclusiv de războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #FMI #inflatie

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.