Republica Moldova a urcat pe locul trei în Europa la rata de încarcerare, potrivit raportului SPACE 2025 (Statistici Penale Anuale ale Consiliului Europei), analizat de Promo-LEX. Cu o rată de 245,4 deținuți la 100.000 de locuitori, Moldova este depășită doar de Turcia și Azerbaidjan.

La 31 ianuarie 2025, în penitenciarele din Republica Moldova erau înregistrate 5.844 de persoane private de libertate, raportate la o populație de 2.381.325 de locuitori. Comparativ cu 2024, când țara ocupa locul patru cu o rată de 235 de deținuți la 100.000 de locuitori, creșterea anuală a fost de 4,4%.

Potrivit Promo-LEX, tendința descendentă observată între 2018 și 2022 a fost inversată, iar schimbarea ar fi determinată de politici judiciare și procesuale care favorizează măsurile privative de libertate.

Aproape unul din cinci deținuți, în arest preventiv

Datele SPACE I 2025 arată că 19,4% dintre deținuții din Republica Moldova se aflau în arest preventiv. În total, 1.128 de persoane erau private de libertate fără o sentință definitivă.

Prin comparație, rata arestului preventiv este de 12,4% în România, 10,8% în Polonia, 12,8% în Lituania și 13,2% în Slovacia.

Promo-LEX amintește că Republica Moldova a fost condamnată anterior la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze precum Cauza Sarban, Cauza Castraveț și Cauza Ursu pentru aplicarea abuzivă a arestului preventiv.

Durata detenției, printre cele mai mari din Europa

Raportul arată că durata medie a detenției în Republica Moldova este de 25,9 luni, una dintre cele mai ridicate din Europa. Doar Portugalia, Ucraina și Azerbaidjan înregistrează perioade mai lungi.

Pedepsele mai mici de șase luni reprezintă sub 1% din totalul condamnărilor la închisoare, ceea ce indică faptul că, deși condamnările la detenție sunt mai rare, perioadele de privare de libertate sunt mai lungi.

Deținuți mai tineri și puțini străini

Vârsta mediană a deținuților din Moldova este de 30 de ani, cea mai scăzută dintre statele monitorizate de SPACE. Totodată, doar 1,8% dintre deținuți sunt cetățeni străini, una dintre cele mai reduse ponderi din Europa.

Promo-LEX cere limitarea arestului preventiv

Asociația solicită instituțiilor judiciare să aplice strict principiul „ultima ratio” în cazul arestului preventiv și cere ca procurorii și judecătorii să motiveze concret de ce alte măsuri, precum controlul judiciar, arestul la domiciliu sau cauțiunea, nu sunt suficiente. De asemenea, Promo-LEX recomandă modificări legislative pentru clarificarea condițiilor de aplicare a arestului preventiv și continuarea reformei penitenciare, inclusiv prin extinderea programelor de reintegrare și soluționarea deficitului de personal din penitenciare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#analiza Promo-LEX #detentie #detinuti #Europa #inchsioare

Sistemul de salarizare în sectorul bugetar ar putea fi reformat prin reducerea numărului valorilor de referință, includerea sporului lunar fix de 1 300 de lei în salariul de bază și introducerea unor mecanisme speciale de remunerare pentru funcțiile greu de ocupat și cele din domeniul IT. Modificările sunt prevăzute într-un proiect de lege transmis de Ministerul Finanțelor Guvernului spre aprobare, transmite IPN.

Potrivit notei de fundamentare, reforma urmărește reducerea inechităților salariale și consolidarea rolului salariului de bază. Începând cu 2027, numărul valorilor de referință va fi redus de la zece la șase, acestea urmând să fie cuprinse între 4 200 și 6 900 de lei.

Totodată, proiectul prevede extinderea grupurilor ocupaționale de la opt la zece, prin crearea unui grup separat pentru specialiștii IT și separarea domeniilor sănătății și asistenței sociale. Pentru funcțiile greu de ocupat va fi introdus un indice de competitivitate de până la 1,3, care va permite majorarea salariului de bază.

Vor fi reorganizate și sporurile. Cel de performanță va fi acordat doar angajaților evaluați cu „excelent” sau „foarte bine”, iar procentul destinat acestuia va fi redus de la 10% la 4% din fondul de salarii de bază. Proiectul mai prevede reducerea plafonului pentru premiile unice acordate cu ocazia sărbătorilor profesionale și a zilelor de sărbătoare nelucrătoare, de la 5% la 2% din fondul anual de salarizare. Totodată, suma acordată unui angajat nu va putea depăși 10 mii de lei pe an.

În administrația publică locală, anumite categorii de angajați vor putea beneficia de sporuri de până la 30% din salariul de bază, pentru consolidarea capacităților. Plata va fi posibilă în limita a 50% din veniturile proprii executate în anul precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Majoritatea modificărilor ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar mecanismele speciale pentru funcțiile greu de ocupat și specialiștii IT – din 2028, scrie sursa citată. Proiectul urmează să fie examinat de Guvern și, dacă va fi aprobat, transmis Parlamentului. Reforma nu presupune o majorare uniformă a salariilor tuturor bugetarilor, efectul urmând să difere în funcție de funcție și de categoria profesională.

#reformare #salarizare #sector bugetar