Compensații de sute de mii de lei achitate nejustificat, sporuri acordate cu abateri și premii fără aprobări. Acestea sunt unele dintre neregulile descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), în urma auditului rapoartelor financiare pentru anul 2025, transmite Bani.md. Auditorii au emis o opinie cu rezerve și au constatat probleme atât în gestionarea salariilor și patrimoniului public, cât și a fondurilor externe de sute de milioane de lei.

Una dintre cele mai sensibile constatări vizează plata unei compensații de aproximativ 200 de mii de lei către fostul conducător al Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii. Potrivit Curții de Conturi, persoana presta servicii în baza unui contract civil și nu avea raporturi de muncă cu ministerul, însă a primit o compensație echivalentă cu trei salarii medii lunare. Mai mult, Banca Mondială a calificat ulterior această cheltuială drept neeligibilă.

Totodată, auditul arată că mai mulți directori de instituții subordonate au primit sporuri pentru performanță fără aprobarea ministerului, ceea ce a dus la cheltuieli considerate nejustificate de peste 300 de mii de lei. În alte cazuri, sporurile au fost calculate greșit: unii angajați au primit bonusuri fără fișe de evaluare semnate, alții au beneficiat de sporuri mai mari decât permite regulamentul intern, iar unele plăți au fost acordate inclusiv persoanelor cu calificativ „satisfăcător”. Numai pentru luna februarie 2025, auditorii au identificat erori salariale de circa 150 de mii de lei.

Curtea de Conturi mai constată că două instituții din subordinea ministerului au acordat premii unice fără aprobarea prealabilă a MAIA, ceea ce indică, potrivit auditorilor, lipsa unor reguli clare și a unui control unitar în sistemul ministerial.

Probleme majore au fost descoperite și în administrarea patrimoniului public. Drepturile asupra a 119 clădiri nu sunt înregistrate, trei clădiri nu au fost evaluate și incluse în contabilitate, iar 52 de terenuri nu au fost încă transmise Agenției Proprietății Publice (APP), deși procedura trebuia finalizată de mai mulți ani. Auditorii spun că datele din Registrul bunurilor imobile nu corespund situației reale din teren, potrivit sursei citate.

În evidența ministerului figurează și un apeduct de 7,1 milioane de lei fără documente justificative. Construcția, preluată încă din 2017, nu a fost finalizată nici până în prezent. Inventarierea efectuată în 2025 a arătat că turnul de apă este deteriorat și ruginit.

Un alt capitol important ține de gestionarea fondurilor revolving din proiectele externe pentru tehnică agricolă și fertilizanți. Ministerul a raportat venituri de aproape 270 de milioane de lei și cheltuieli de peste 240 de milioane de lei, însă Curtea de Conturi spune că nu există reguli clare privind evidența acestor tranzacții, ceea ce a limitat posibilitatea confirmării integrale a soldurilor raportate.

Raportul mai arată că ministerul și instituțiile subordonate administrează 52 de sisteme informatice și softuri în valoare totală de peste 50 de milioane de lei. Dintre acestea, șapte sisteme, estimate la 28,3 milioane de lei, nu funcționează, iar alte trei, de 7,7 milioane de lei, nu sunt utilizate deloc, deși continuă să fie păstrate în evidența contabilă.

Curtea de Conturi a mai constatat întârzieri în implementarea proiectelor externe, achiziții divizate artificial și concedii nefolosite acumulate de angajați, care pot genera cheltuieli suplimentare de cel puțin 2,3 milioane de lei în anii următori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În concluzie, auditorii susțin că sistemul de control intern al Ministerului Agriculturii funcționează doar parțial și recomandă consolidarea urgentă a mecanismelor de evidență contabilă, administrare a patrimoniului și monitorizare a cheltuielilor publice.

#abateri #audit #Curtea de Conturi #Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare

Scurgerea apei pe râurile Nistru și Prut, dar și pe majoritatea râurilor mici din Republica Moldova, va rămâne redusă în perioada 27 septembrie – 2 octombrie. În acest context, autoritățile au emis avertizări hidrologice de cod roșu, portocaliu și galben pentru mai multe sectoare.

Pe Nistru, între Naslavcea și Camenca este în vigoare cod roșu, debitul apei fiind de aproximativ 15% din media lunară multianuală. Pe sectorul Dubăsari–Tudora, scurgerea este de circa 30%, fiind instituit cod portocaliu.

Potrivit avertizării, codul roșu de pe Nistru este determinat de regimul deversărilor din lacul de acumulare Novodnestrovsk din Ucraina. Debitul de apă evacuat în aval corespunde aportului de apă în lac.

Și pe râul Prut se menține un nivel scăzut al apei. Sectorul Criva–Costești și cel dintre Ungheni și Brânza sunt vizate de cod portocaliu, cu o scurgere de 20–30% din valorile medii lunare multianuale. Între Costești și Ungheni este instituit cod galben, scurgerea fiind de 35–40%.

Situația este și mai accentuată pe unele râuri mici. Pe Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna este cod roșu, cu o scurgere de 10% sau mai puțin din media multianuală. Pe Ichel, scurgerea este de aproximativ 15%, iar pe Vilia – de circa 20%, fiind emise coduri roșu și, respectiv, portocaliu.

Cod galben este valabil pe Răut, Bâc, Lunga și Căinar, unde scurgerea apei este de aproximativ 30–40% din valorile medii lunare multianuale.

Autoritățile recomandă populației și agenților economici să utilizeze rațional resursele de apă. Avertizarea poate fi actualizată în funcție de evoluția condițiilor hidrometeorologice.