Ungaria sacrifică aproape 100.000 de raţe din cauza gripei aviare. Autorităţile veterinare din Ungaria au depistat un focar de gripă aviară înalt patogenă H5N1 la o fermă din apropierea graniţei cu România, a anunţat vineri Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE), scrie Agerpres.
La ferma din oraşul Nyírbator au fost lichidate 2.500 de raţe, restul de 94.000 fiind sacrificate ca parte a măsurilor de izolare, a informat OIE, citând datele autorităţilor de la Budapesta.
Gripa aviară este o boală virală foarte contagioasă, care apare în principal la păsările de curte şi la păsările de apă sălbatice. Virusurile gripei aviare sunt virusuri cu patogenitate ridicată sau scăzută (HPAI, respectiv LPAI) în funcţie de caracteristica moleculară a virusului şi de capacitatea acestuia de a provoca boli şi mortalitate la pui.
În mod normal, gripa aviară începe să se manifeste toamna, virusul fiind transportat de păsările sălbatice migratoare care vin din Asia în Europa. Ţările care descoperă boli animale periculoase precum pesta porcină africană sau gripa aviară înalt patogenă trebuie să avertizeze imediat Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală (OIE) şi să trimită regulat rapoarte de evoluţie.
Anul viitor, 2024, se profilează ca o potențială piatră de hotar în istoria climei, predicțiile de la Met Office indicând că ar putea depăși limita critică de încălzire de 2,7 ° F (1,5 ° C) stabilită în Acordul de la Paris. Această limită este considerată un prag dincolo de care schimbările climatice ar putea deveni ireversibile. Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 2,41 ° F (1,34 ° C) și 2,84 ° F (1,58 ° C) peste media preindustrială.
Dr. Dunstone, principalul prognozator, subliniază că această prognoză se aliniază cu tendința de încălzire globală în curs și este amplificată de un eveniment semnificativ El Niño. Acest eveniment, caracterizat printr-o schimbare în distribuția apei calde în Oceanul Pacific, duce la vânturi mai slabe și mări mai calde pentru o perioadă temporară. Pe lângă aceasta, temperaturile anormale ridicate din Atlanticul de Nord și Oceanul de Sud sunt de așteptat să contribuie la temperaturile extreme, scrie Dailymail.
În 2015, națiunile s-au angajat să reducă creșterea temperaturii globale peste 2,7 °F (1,5 °C) pentru a preveni condițiile climatice destabilizatoare. Dr. Dunstone clarifică faptul că o singură încălcare temporară a acestei limite nu ar încălca neapărat Acordul de la Paris, dar subliniază că ar marca o etapă semnificativă a istoriei climatice.
Modelele sugerează că temperaturile anul viitor ar putea varia între 1,34 ° C și 1,58 ° C peste media preindustrială (Surs: Met Office)
Istoria climei ar putea înregistra noi valori record în anul 2024
Factori precum fluctuațiile naturale ale temperaturilor globale, inclusiv influența El Niño, contribuie la variațiile anuale. Cu toate acestea, profesorul Adam Scaife subliniază că încălzirea indusă de om rămâne principalul motor din spatele temperaturilor record de la Revoluția Industrială.
Această predicție urmează unei serii de evenimente meteorologice fără precedent, 2023 probabil să fie declarat cel mai cald an înregistrat, depășind previziunile anterioare de temperatură. Met Office a anticipat inițial un interval de temperatură de la 1,94 °F (1,08 °C) la 2,38 °F (1,32 °C) peste media preindustrială pentru 2023. Cu toate acestea, media observată pentru ultimele 11 luni a fost de 2,52 °F (1,4°C) deasupra liniei de bază 1850-1900.
Pe măsură ce lumea anticipează rezultatele COP28, negocierile finale sunt în desfășurare, cu speranța că reprezentanții vor conveni asupra unui plan de eliminare treptată a combustibililor fosili. Accentul se extinde dincolo de dioxidul de carbon, emisiile de metan fiind, de asemenea, analizate la conferință. În ciuda acestor eforturi, un studiu recent din Global Carbon Budget dezvăluie că emisiile de combustibili fosili au atins un nivel record în 2023, subliniind nevoia urgentă de acțiune globală pentru a atenua schimbările climatice.