În perioada 7-8 aprilie 2025, la Digital Park s-a desfășurat a treia ediție a Forumului Economic de la Chișinău, organizat de International Business Society sub auspiciile Familiei Regale a României.

În debutul lucrărilor Forumului, Claudiu Pădurean, Președintele Clubului de Afaceri IBS (International Business Society) a remarcat că acest eveniment nu este „doar despre economie, ci este un Forum în care se întâlnesc reprezentanții companiilor, mediului diplomatic, public, universitățile – toate acestea – într-un cadru predicitibil, corect, unde pot avea un dialog bun în spiritul valorilor europene.”

La Forumul Economic de la Chișinău a participat conducerea de vârf a Republicii Moldova. Excelența Sa, dna Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, a delarat că Forumul a devenit o platformă vie pentru extinderea cooperării bilaterale, a reușit să creeze rețele, să genereze investiții și să consolideze profilul Moldovei ca desinație atractivă pentru afaceri. „România nu este doar partenerul nostru strategic, este și partenerul nostru de suflet. Nicio altă țară nu a investit mai mult, nu ne-a crezut mai mult și nu ne-a sprijinit mai constant în drumul nostru european” – a spus Maia Sandu, subliniind că astăzi România este investitorul numărul unu în Republica Moldova.

La eveniment au participat Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române și Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Alteța Sa a reiterat importanța Forumului Economic de la Chișinău, adresând audienței un mesaj mobilizator, amintind că „nimic din ce se întâmplă astăzi nu se putea întâmpla dacă societatea civilă moldoveană și mediul de afaceri nu s-ar bucura astăzi de atât de multă încredere din partea lumii europene și a mediului trans-atlantic, a Lumii Libere.”

Și Excelența Sa, dl Cristian Leon Țurcanu, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Moldova a remarcat că „Bucureștiul a fost și rămâne un partener de încredere al forțelor pro-europene și continuă să fie alături de Chișinău în eforturile sale susținute de a depăși provocările de actualul context geopolitic.”

Doina Nistor, Viceprim-ministru, Ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării din Moldova a declarat că „astăzi Republica Moldova și România sunt mai apropiate ca niciodată, iar împreună sunt mai puternice” și a invitat audiența să depună dosarele pentru mecanismul de ajutor de stat elaborat împreună cu partenerii Chișinăului din UE, prin care se rambursează până la 60% din investițiile realizate în industriile cheie de antreprenori locali și internaționali.

Despre importanța Forumul Economic de la Chișinău în calitatea sa de reper esențial pentru antreprenori și investitori din întreaga Europă a vorbit și Natalia Bejan, Director al Agenției de Investiții din Moldova. Ea a amintit despre realizările semnificative atinse în urma desfășurării edițiilor anterioare ale Forumului și a remarcat că 84% din investițiile străine aflate în stocul investițiilor din Moldova vin din cele 27 de țări ale UE.

Alexandru Machedon, Fondatorul StarNet, gazda evenimentului, a spus că, împreună cu colegii din România, și-a propus misiunea să aducă investitori în Moldova pentru a face din ea o poveste de succes și a o menține pe calea integrării europene. Iar Aurelia Salicov, Vicepreședinte al Clubului de Afaceri IBS, a menționat că „familia IBS se bazează pe valorile învățate de la Familia Regală a României – acestea sunt integritatea, onestitatea, compasiunea, implicarea” și și-a exprimat convingerea că participanții la Forum „vor profita la maxim de discuțiile care vor avea loc în cadrul panelurilor”.

În cadrul Forumului au fost organizate discuții pe subiecte esențiale pentru dezvoltarea economică și cooperarea internațională, de la inovare și transfer tehnologic, la energie verde, orașe inteligente, diplomație, integrarea europeană și reforma educației. De asemenea, pentru prima dată, paneluri speciale au fost dedicate tehnologiilor medicale și agriculturii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ediția a treia a Forumului Economic de la Chișinău au fost prezenți reprezentanți ai mediului diplomatic, academic și de afaceri din România, Polonia, Letonia, Italia și alte state. Pentru prima dată, la eveniment au participat și oameni de afaceri din Ucraina, consolidându-se astfel parteneriatele regionale. În total, Forumul a reunit aproximativ 500 de participanți.

Despre Clubul de afaceri International Business Society: International Business Society (IBS) este o comunitate de afaceri coagulată în jurul Familiei Regale și reunește antreprenori din România, Moldova, Polonia, Italia și Germania. Comunitatea este deschisă și altor oameni de afaceri care împărtășesc înaltele valori morale promovate de Familia Regală a României. IBS a fost fondată după ce, în 2015, la Cluj, ASR Principele Radu al României a oferit o invitație generoasă către antreprenorii din România și Moldova de a se alătura misiunilor economice inițiate de Familia Regală. Astfel, a început o serie de misiuni, conferințe și forumuri economice care au avut loc pe parcursul anilor în diverse țări, inclusiv în Germania, Polonia, Iordania și Slovacia. A fost creată o rețea de afaceri etice și responsabile social, într-un cadru propice pentru colaborare, inovație și dezvoltare sustenabilă. Prin participarea la activitățile IBS, membrii beneficiază de oportunități de networking, schimb de cunoștințe și acces la inițiative economice de prestigiu.

#Chisinau #forum economic #International Business Society

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.