La Chișinău a avut loc cea de-a șasea ediție a Moldova Internet Governance Forum (MIGF 2026) — o platformă națională pentru dialog deschis privind viitorul internetului și al politicilor digitale din țară. Participanții au discutat teme care influențează direct societatea și instituțiile publice: reziliența ecosistemului digital, securitatea infrastructurii, drepturile digitale, accesul incluziv și provocările asociate dezvoltării noilor tehnologii.

Evenimentul s-a desfășurat în perioada 23–24 aprilie, în format hibrid, reunind peste 40 de experți naționali și internaționali, precum și reprezentanți ai organizațiilor partenere, ai instituțiilor publice, ai comunității tehnice, ai mediului de afaceri și ai societății civile. Pe lângă participanții prezenți în sală, dezbaterile au fost urmărite și de o amplă audiență online din zeci de țări.

La deschiderea forumului, Anja Gengo, din partea Secretariatului IGF al ONU, a prezentat o trecere în revistă a principalelor procese globale din domeniul guvernanței internetului, subliniind legătura acestora cu MIGF și cu alte platforme naționale de dialog. Potrivit acesteia, începând cu 2026, mandatul IGF este consacrat pe bază permanentă. David Frautschy, Senior Director for European Government and Regulatory Affairs la Internet Society, a remarcat că, în ultimii șase ani, MIGF s-a afirmat ca o platformă multistakeholder esențială pentru dialog deschis, în cadrul căreia tendințele globale din guvernanța internetului sunt adaptate contextului național.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM), Sergiu Gaibu, a reafirmat importanța consolidării unui ecosistem digital sigur, deschis și rezilient în contextul accelerării transformărilor tehnologice și al provocărilor internaționale, inclusiv al celor specifice regiunii noastre. El a evidențiat rolul-cheie al cooperării dintre autorități, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă în elaborarea politicilor digitale, subliniind că guvernanța internetului trebuie să fie rezultatul unui dialog multistakeholder și incluziv.

După cum a menționat Alexei Marciuc, președintele Asociației „Comunitatea Internet” și coordonatorul național al MIGF, agenda digitală a depășit de mult o perspectivă exclusiv tehnică: „Problemele guvernanței internetului sunt, înainte de toate, probleme de încredere, securitate și de măsura în care mediul pe care îl construim răspunde nevoilor reale ale oamenilor.” El a atras atenția asupra importanței construirii unei arhitecturi a încrederii, în care inovația este inseparabil legată de protecția drepturilor fundamentale ale utilizatorilor.

Prima sesiune a forumului, dedicată agendei digitale europene și dezvoltării unui ecosistem rezilient în Moldova, a reunit reprezentanți ai partenerilor internaționali, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, ARCOM, Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), ICI București și Universității „Dunărea de Jos” din Galați. În opinia vorbitorilor, avansarea transformării digitale a Moldovei până în 2030 depinde nu doar de perfecționarea cadrului legislativ, ci și de formarea unei noi generații de specialiști capabili să lucreze la intersecția dintre tehnologie, reglementare, securitate și interes public. Participanții au discutat despre modul în care cooperarea transfrontalieră și schimbul de experiență pot contribui la consolidarea expertizei locale în domeniile securității cibernetice, inteligenței artificiale și noilor standarde digitale.

Discuția privind securitatea și transparența infrastructurii digitale într-un context geopolitic dificil a reunit reprezentanți ai autorității de reglementare, ai Serviciului de Telecomunicații Speciale, Moldcell, ATIC, Digital Flower și experți în securitate cibernetică. Dezbaterea s-a concentrat asupra dimensiunilor practice ale rezilienței: de la transparența rutării și fiabilitatea interconectărilor, până la vulnerabilitățile arhitecturii de rețea și coordonarea între actorii relevanți. Concluzia comună a fost că reziliența cibernetică a comunicațiilor critice în era inteligenței artificiale este posibilă doar printr-o cooperare strânsă între stat, operatorii de comunicații și partenerii internaționali din domeniul securității.

Temele legate de accesul incluziv și drepturile digitale au fost abordate într-o sesiune la care au participat ARCOM, companii IT, organizații ale societății civile și instituții specializate din diferite țări, care au adus în discuție problemele inegalității digitale, inclusiv Access Now, Female Support Force, Asociația Antreprenorilor cu Dizabilități, Dahr și Internet Society Kyrgyzstan. La dezbatere s-au alăturat și reprezentanți ai comunităților care se confruntă direct cu bariere digitale în viața de zi cu zi.

Discuțiile au arătat că participarea deplină la viața societății digitale rămâne încă limitată pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru locuitorii din zonele rurale, refugiați, comunitățile rome, persoanele cu dizabilități, precum și pentru femei și fete, pentru care barierele digitale sunt adesea amplificate de inegalități sociale și economice. Experții au convenit că Moldova are nevoie de abordări de reglementare orientate către comunități și de parteneriate care să asigure nu doar „conectare”, ci și acces semnificativ, sigur și nediscriminatoriu la tehnologii.

Tema centrală a sesiunii finale a forumului a fost transformarea fenomenului infracțional cibernetic sub impactul noilor tehnologii. Specialiști din cadrul Procuraturii Generale, Universității de Stat din Moldova, Centrului pentru combaterea criminalității cibernetice, Consiliului Superior al Procurorilor, CNPAC și experți independenți au discutat riscurile asociate fraudelor facilitate de inteligența artificială și exploatării online. Participanții au subliniat importanța unei abordări centrate pe om: mecanismele de prevenire și investigare trebuie să fie orientate spre protejarea intereselor persoanelor afectate, iar creșterea alfabetizării cibernetice a populației rămâne una dintre cele mai eficiente bariere împotriva abuzurilor tehnologice.

O componentă distinctă a programului s-a desfășurat sub forma evenimentului paralel Moldova Universal Acceptance Day 2026, dedicat universal acceptance, internetului multilingv și accesibilității serviciilor digitale. Acest bloc tematic a completat în mod firesc agenda generală a MIGF 2026, reamintind că mediul digital contemporan trebuie să fie nu doar avansat din punct de vedere tehnologic, ci și accesibil utilizatorilor cu nevoi lingvistice, tehnice și sociale diverse. La deschiderea evenimentului, reprezentanții Agenției de Guvernare Electronică și ai Cancelariei de Stat au subliniat că accesibilitatea serviciilor digitale și compatibilitatea tehnică devin condiții esențiale pentru o transformare digitală eficientă.

În încheierea celei de-a șasea ediții MIGF, organizatorii au menționat că concluziile și recomandările formulate în urma reuniunii vor fi publicate pe resursele oficiale și prezentate în cadrul Internet Governance Forum al ONU, care va avea loc în decembrie, la Nairobi, Kenya.

Partenerul media general al Forumului pentru Guvernanța Internetului din Moldova a fost Realitatea Media Group.

#dialog #MIGF 2026 #securitate #viitorul digital

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.