Un fost preot din România este seropozitiv și este deja cercetat în libertate pentru sex cu minori și tentativă la transmiterea HIV/SIDA. El a intrat însă din nou în atenția organelor de control. Oamenii legii au făcut percheziții domiciliare, inclusiv la spălătoria auto pe care acesta o administra.

Fostul preot, care este seropozitiv, era însă în atenția anchetatorilor de mai mult timp. Conform vasiledale.ro, acesta a fost preot în perioada 2009-2014 într-un sat din Țara Lăpușului – Maramureș, iar în perioada 2014-2018 a fost preot duhovnic la o mânăstire din Țara Chioarului.

Ancheta actuală este efectuată de IPJ Maramureş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş.

Aceasta vizează mai multe infracțiuni ale fostului preot, printre care cele mai grave sunt: act sexual cu un minor, racolarea minorilor în scop sexual în formă continuată și tentativă la transmiterea HIV/SIDA. Bărbatul mai este cercetat pentru lovire sau alte violențe și înșelăciune.

„În fapt, cercetările efectuate până în prezent au condus la suspiciunea rezonabilă că o persoană fizică, administrator al unei societăţi comerciale, în perioada august 2022 – iunie 2023, ar fi omis în mod repetat înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii şi în alte documente legale, a unor venituri realizate din activitatea de întreţinere, cosmetizare şi spălare a autovehiculelor, cu punct de lucru – spălătorie auto, cu consecinţa cauzării unui prejudiciu bugetului consolidat al statului estimat provizoriu la aproximativ 150.000 lei”, arată anchetatorii din Maramureș în comunicatul remis presei.

Cercetat pentru evaziune fiscală

„Cu ocazia activităților procedurale desfășurate, polițiștii au identificat și ridicat diferite înscrisuri contabile și extracontabile utile în probarea activității infracționale și au indisponibilizat medii de stocare IT, respectiv telefoane mobile, memory stick și alte dispozitive de stocare a datelor, ce pot constitui mijloace de probă. Totodată au fost indisponibilizate sumele de 34.700 euro și 12.500 lei, fiind indicii că acestea provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală”, arată Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș.

Racola minori în scop sexual, deși era seropozitiv

În 2018, după ce soția lui a intentat divorțul, acesta nu a mai putut sluji, fiind suspendat din cler.

În sentința de divorț se arată că acesta avea obiceiul să întrețină relații intime cu minori, dădea bani cu dobândă exagerat de mare sau obișnuia să încheie contracte de vânzare cu clauză de întreținere cu persoane vârstnice, întreținere pe care o acorda din pensia acestora din urmă, nerespectând voința uzufructuarilor.

Presa locală a mai amintit despre un minor de 14 ani pe care fostul preot l-a dus în Baia Mare și au petrecut noaptea împreună. Cei doi au fost la un restaurant, iar anchetatorii au reușit să refacă întreg traseul lor din acea seară.

„Raportat la stadiul cercetărilor şi la actele procedurale efectuate în cauză precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom oferi detalii suplimentare. Facem precizarea că aceste activităţi procedurale nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai arată documentul anchetatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#HIV #pedofilie #preot

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.