Un fost preot din România este seropozitiv și este deja cercetat în libertate pentru sex cu minori și tentativă la transmiterea HIV/SIDA. El a intrat însă din nou în atenția organelor de control. Oamenii legii au făcut percheziții domiciliare, inclusiv la spălătoria auto pe care acesta o administra.

Fostul preot, care este seropozitiv, era însă în atenția anchetatorilor de mai mult timp. Conform vasiledale.ro, acesta a fost preot în perioada 2009-2014 într-un sat din Țara Lăpușului – Maramureș, iar în perioada 2014-2018 a fost preot duhovnic la o mânăstire din Țara Chioarului.

Ancheta actuală este efectuată de IPJ Maramureş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş.

Aceasta vizează mai multe infracțiuni ale fostului preot, printre care cele mai grave sunt: act sexual cu un minor, racolarea minorilor în scop sexual în formă continuată și tentativă la transmiterea HIV/SIDA. Bărbatul mai este cercetat pentru lovire sau alte violențe și înșelăciune.

„În fapt, cercetările efectuate până în prezent au condus la suspiciunea rezonabilă că o persoană fizică, administrator al unei societăţi comerciale, în perioada august 2022 – iunie 2023, ar fi omis în mod repetat înregistrarea în evidenţa contabilă a societăţii şi în alte documente legale, a unor venituri realizate din activitatea de întreţinere, cosmetizare şi spălare a autovehiculelor, cu punct de lucru – spălătorie auto, cu consecinţa cauzării unui prejudiciu bugetului consolidat al statului estimat provizoriu la aproximativ 150.000 lei”, arată anchetatorii din Maramureș în comunicatul remis presei.

Cercetat pentru evaziune fiscală

„Cu ocazia activităților procedurale desfășurate, polițiștii au identificat și ridicat diferite înscrisuri contabile și extracontabile utile în probarea activității infracționale și au indisponibilizat medii de stocare IT, respectiv telefoane mobile, memory stick și alte dispozitive de stocare a datelor, ce pot constitui mijloace de probă. Totodată au fost indisponibilizate sumele de 34.700 euro și 12.500 lei, fiind indicii că acestea provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală”, arată Inspectoratul de Poliție al Județului Maramureș.

Racola minori în scop sexual, deși era seropozitiv

În 2018, după ce soția lui a intentat divorțul, acesta nu a mai putut sluji, fiind suspendat din cler.

În sentința de divorț se arată că acesta avea obiceiul să întrețină relații intime cu minori, dădea bani cu dobândă exagerat de mare sau obișnuia să încheie contracte de vânzare cu clauză de întreținere cu persoane vârstnice, întreținere pe care o acorda din pensia acestora din urmă, nerespectând voința uzufructuarilor.

Presa locală a mai amintit despre un minor de 14 ani pe care fostul preot l-a dus în Baia Mare și au petrecut noaptea împreună. Cei doi au fost la un restaurant, iar anchetatorii au reușit să refacă întreg traseul lor din acea seară.

„Raportat la stadiul cercetărilor şi la actele procedurale efectuate în cauză precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom oferi detalii suplimentare. Facem precizarea că aceste activităţi procedurale nu pot, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, mai arată documentul anchetatorilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#HIV #pedofilie #preot

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.