Traian Băsescu a vorbit marți seara, în exclusivitate la Digi24, despre anunțul președintelui Iohannis cu privire la candidatura sa pentru funcția de secretar general al NATO. Astfel, șeful statului român se alătură lui Mark Rutte, premierul Olandei, care a anunțat de asemenea că dorește să fie ales la șefia Alianței. „Aș spune că dacă prin candidatura lui Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în fruntea NATO, e foarte bine”, a spus fostul președinte. „Mark Rutte este un om care disprețuiește România și n-ar trebui să acceptăm prezența lui în nicio funcție la nivel NATO sau la nivelul Uniunii Europene. A făcut destul rău României”, a subliniat Traian Băsescu.

Klaus Iohannis a anunțat că va candida pentru funcția de secretar general al NATO

Claudiu Pândaru, jurnalist Digi24: De obicei, cei care intră în cursă, lucrează întâi la negocieri în spatele scenei.

Traian Băsescu: Da, aici este partea de risc major pe care eu o văd în această declarație. În primul rând, dacă ar fi fost un aranjament deja făcut să se renunțe la Rutte, cei care ar fi trebuit să anunțe ar fi fost americanii. Trebuie să știți că în interiorul NATO, desemnarea secretarului general al Alianței este un act politic pe care și-l arogă în primul rând SUA, dar și celelalte două puteri nucleare din NATO – Marea Britanie și Franța. De asemenea, în desemnarea secretarului general se are în vedere și rotația prezenței în Consiliul de Securitate al membrilor nepermanenți, în așa fel încât cele 3 puteri nucleare să nu aibă surprize la vot. Deci, lucrurile sunt foarte complicate. Personal, aș spune, poate puțin ironic, că n-am crezut niciodată că se scoate la concurs postul de secretar general al NATO, dar se pare că s-a scos, și domnul Iohannis s-a înscris la acest concurs. Rămâne de văzut care va fi finalul.

Claudiu Pândaru: Cum evaluați șansele lui Klaus Iohannis în acest moment?

Traian Băsescu: Ar trebui să știu foarte multe lucruri de la aliați, ca să pot să fac o evaluare cu privire la șanse. În orice caz, aș spune că dacă prin candidatura lui Iohannis se pune sub semnul întrebării prezența lui Mark Rutte în fruntea NATO, e foarte bine. Mark Rutte este un om care disprețuiește România și n-ar trebui să acceptăm prezența lui în nicio funcție la nivel NATO, sau la nivelul Uniunii Europene. Și-a condus destul țara, și a făcut destul rău României.

Claudiu Pândaru: În mod normal, o astfel de candidatură este un lucru la care lucrează intens diplomația unui stat – Ministerul de Externe, chiar și Guvernul. Klaus Iohannis a făcut acest anunț pe neașteptate. Angajează însă întreg statul român. Putem bănui așadar că Guvernul, Ministerul de Externe, partidele politice sunt alături și îl susțin pe Klaus Iohannis?

Traian Băsescu: Nu numai că putem bănui, este obligatoriu. Deci, dacă Iohannis a făcut acest anunț fără a avea o strategie de negocieri, de politică externă legată de desemnarea dânsului, a făcut o mare greșeală. Pentru că nu poți să obții această funcție decât cu niște negocieri extraordinare, la care șef e Ministerul de Externe, cu toți ambasadorii lui, cu toate direcțiile din centrala Ministerului de Externe și așa mai departe. Este un lucru complicat obținerea unei asemenea funcții, președintele trebuie să aibă un Guvern dedicat acestui obiectiv.

Claudiu Pândaru: Și mergând mai departe, după acest anunț făcut de Klaus Iohannis, ar trebui să urmeze niște confirmări legate de susținere din partea unor țări membre NATO?

Traian Băsescu: După părerea mea, trebuia deja să urmeze astfel de mesaje, după primul anunț, cel care a fost, așa, mai mult un semnal, că ar vrea să candideze. Încă de atunci trebuia să existe semnale publice. Pentru că anunțul a fost făcut public, acum în mod obligatoriu trebuie să ai reacții, șefii de stat și de guvern nu pot să rămână tăcuți la un asemenea anunț, mai ales dacă mulți dintre ei sunt deja înțeleși pentru Mark Rutte.

Claudiu Pândaru: Un eșec, sau un succes al lui Klaus Iohannis, ce ar însemna pentru România?

Traian Băsescu: Și un eșec și un succes ar însemna cam același lucru din punct de vedere al României, ca stat. Un secretar general, uite, avem secretar general adjunct, nu are menirea să mute trupe. Ei trebuie în primul rând să facă declarații politice, că trupele le mută generalii, amiralii. Singura chestiune este o una de imagine, în primul rând pentru domnul Iohannis, și pe urmă și pentru România. Dar în primul rând pentru Iohannis. E o încununare a două mandate de președinte al României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Klaus Iohannis #NATO #Traian Basescu

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.