Decizia instanței de a plăti președintelui Curții Constituționale Domnica Manole daune morale în valoare de 800 de mii de lei poate deveni un precedent pentru noi procese. Această opinie a fost exprimată de fosta șefă adjunctă a Centrului Național Anticorupție Cristina Ciubotaru la emisiunea Teritoriului Libertății de la RLIVE TV.

„Avem multe cazuri de îmbogățire ilegală care au fost inițiate împotriva judecătorilor și deputaților. Câți au avut un final fericit? Sunt deputați-dezertori împotriva cărora procurorii au renunțat la acuzații. Nu ar trebui să ne așteptăm ca acești deputați să ceară despăgubiri? Eugen Rurac (fostul procuror care s-a ocupat de cazul șefului Curții Constituționale – n.red.) nu a cercetat-o doar pe Manole, ci și alți judecători. Judecătorul Oleg Melniciuc a fost condamnat în primă instanță și nu știm dacă Curtea de Apel și Curtea Supremă vor susține în continuare această decizie. Dacă este achitat? Va cere un milion?”, se întreabă expertul.

Ea a spus despre două motive care ar putea explica decizia instanței.

„Ar putea fi legat de salariul ei. N-număr de salarii a fost înmulțit cu 5, 10 sau 20. O altă posibilitate este ca reclamanta să ceară 1 milion, iar pârâta a fost de acord cu aceasta. Trebuie să așteptăm partea motivată”, a explicat Cristina Ciubotaru.

De menționat că, miercuri, 8 februarie, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a dispus ca Ministerul Justiției să plătească 800 de mii de lei președintelui Curții Constituționale Domnica Manola cu titlu de despăgubire pentru daune morale pentru urmărirea penală ilegală.

În plus, Judecătoria a dispus să plătească Domnicăi Manole 4,5 mii lei cu titlu de despăgubire pentru cheltuieli judiciare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Domnica Manole #Ministerul Justitiei #prejudiciu

Republica Moldova negociază accesul la achizițiile de tehnică militară prin programul european SAFE și explorează formule de cooperare cu România în domeniul apărării. Prioritatea autorităților de la Chișinău este procurarea unor interceptoare de drone, considerate o soluție mai accesibilă financiar pentru protejarea spațiului aerian. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România.

Șeful Guvernului a precizat că Republica Moldova vrea să colaboreze cu parteneri care dispun de tehnologii militare mai avansate, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Potrivit premierului, au fost înregistrate peste 100 de survolări neautorizate.

În acest context, cooperarea cu România a fost discutată inclusiv în cadrul întrevederilor cu premierul Luca Niculescu. Unul dintre subiecte vizează accesul Republicii Moldova la achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

„Una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat Vasile Tofan, menționând că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat cu România.

Premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude investițiile în apărare și dezvoltarea capacităților de protecție a spațiului aerian.

Interceptoarele de drone, prioritatea achizițiilor

Printre principalele echipamente pe care Chișinăul intenționează să le procure se numără interceptoarele de drone. Potrivit premierului, acestea reprezintă o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru contracararea aparatelor de zbor fără pilot care pătrund în spațiul aerian al țării.

Vasile Tofan a precizat că autoritățile nu urmăresc neapărat achiziționarea unor sisteme foarte sofisticate și costisitoare, precum Patriot, ci tehnologii de generație nouă, adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dronelor de tip Geran și Shahed, utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În paralel, Republica Moldova își propune să valorifice experiența Ucrainei în domeniul tehnologiilor militare. Premierul a amintit că a semnat recent, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care ar urma să faciliteze accesul la tehnologii testate în condiții reale de război.

Întrebat despre alte posibile achiziții comune cu România și despre termenele în care ar putea apărea primele rezultate, Vasile Tofan a evitat să ofere detalii, invocând sensibilitatea subiectului. Acesta a declarat că autoritățile preferă să comunice public informațiile atunci când planurile se concretizează.