Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a fost numit noul copreședinte al influentului grupului de discuții Bilderberg, care organizează o conferință anuală de politică transatlantică și care a fost subiectul unor teorii ale conspirației cu privire la anvergura influenței sale asupra evenimentelor globale, relatează The Guardian.

După un deceniu turbulent la conducerea NATO, Stoltenberg preia acum conducerea unui forum proeminent de discuții: un eveniment privat de patru zile frecventat de prim-miniștri, comisari UE, șefi ai instituțiilor bancare, directori generali de corporații și șefi de servicii secrete.

Prima participare Bilderberg a lui Stoltenberg, fost premier al Norvegiei a avut loc în 2002. A fost prezent la eveniment și în calitate de secretar general al NATO și chiar a ținut discursul principal la banchetul de la Torino, în 2018.

Potrivit adevarul.ro, numirea sa cimentează rolul grupului în centrul strategiei transatlantice.

În februarie, Stoltenberg va prelua și funcția de președinte al Conferinței de securitate de la München, un alt simpozion important privind apărarea și diplomația.

În mandatul său la NATO, Stoltenberg a supravegheat ceea ce el a descris recent drept „cea mai mare întărire a apărării noastre colective dintr-o generație”, menționând cu mândrie că „cheltuielile pentru apărare sunt pe o traiectorie ascendentă în întreaga alianță”.

Relația dintre grupul Bilderberg și industria de apărare

O parte din comitetele directoare ale grupului de 31 de membri au roluri de conducere în industria de apărare.

Fostul șef al Google, Eric Schmidt, a prezidat recent Comisia Națională de Securitate pentru AI și urmează să lanseze o companie de drone kamikaze ce vizează piața profitabilă din Ucraina.

Industriașul suedez Marcus Wallenberg este președintele producătorului de apărare Saab, care s-a bucurat de o creștere de 71% a comenzilor în primele nouă luni ale anului 2024, în mare parte ca urmare a războiului din Ucraina.

Peter Thiel, apropiat de Donald Trump, a fondat compania de robotică în creștere rapidă Anduril și gigantul în plină expansiune de supraveghere și inteligență artificială Palantir.

Locotenentul său loial, Alex Karp, CEO-ul Palantir, a fost ales în consiliul de administrație al Bilderberg în urmă cu câțiva ani. Karp, care susține că compania este „responsabilă pentru cea mai mare parte a țintirii în Ucraina”, a declarat recent pentru New York Times că „foarte probabil” SUA vor duce în curând un război pe trei fronturi cu China, Rusia și Iran.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bilderberg #Jens Stoltenberg #NATO

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.