2024 a fost un an istoric pentru Moldova în contextul în care Uniunea Europeană și-a deschis larg porțile, iar Băncii Naționale i-a revenit un rol activ în procesul de aderare. O spune guvernatoarea BNM, Anca Dragu, într-un mesaj de sfârșit de an, transmite IPN.

„Printr-un dialog constant și reforme strategice, am întărit relațiile cu partenerii externi, consolidând poziția Moldovei în lume”, a declarat guvernatoarea BNM.

Potrivit Ancăi Dragu, în anul 2024 Chișinăul a fost un veritabil centru financiar internațional, găzduind lideri de top la reuniunea Constituentei Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale.

„Acest eveniment a arătat că Moldova este pregătită să facă parte din familia europeană, să-i îmbrățișeze valorile: pace, solidaritate și demnitate umană”, a remarcat guvernatoarea.

Ea a adăugat că fiecare a cincea persoană activă din Moldova beneficiază de plăți instant prin sistemul MIA, care face ca fiecare tranzacție să fie mai rapidă, mai sigură și mai ușoară.

Totodată, aderarea la SEPA (Zona Unică de Plăți Euro) avansează constant. Anul 2024 a marcat progrese semnificative în digitalizare și infrastructura financiară, ceea ce a adus beneficii directe cetățenilor.

„Aceste realizări sunt completate de acțiunile BNM destinate menținerii stabilității monedei naționale și gestionării inflației. Dincolo de cifre, aceste măsuri reflectă angajamentul de a consolida încrederea în economia țării”, susține Anca Dragu.

Guvernatoarea BNM a îndemnat oamenii să privească spre anul ce vine cu optimism și hotărârea de a continua să construiască o țară de care să fie mândri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Anca Dragu #BNM

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.