Chile a inaugurat prima centrală termică solară din America Latină în deşertul Atacama, cea mai uscată şi mai însorită din lume, un proiect care ar trebui să ajute ţara să atingă neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon la orizontul anului 2050, informează AFP.

Într-o zonă circulară de peste 700 de hectare, 10.600 de panouri solare înconjoară un turn înalt de 250 de metri, al cărui vârf este ţinta razelor soarelui.

Un rezervor ce conţine săruri topite este astfel încălzit la peste 560 de grade pentru a produce abur care acţionează o turbină ce generează 110 megawaţi de energie electrică curată.

Această infrastructură este legată la o centrală fotovoltaică adiacentă, iar cele două oferă împreună un total de 210 megawaţi de energie regenerabilă.

Acest proiect, denumit „Cerrado dominador” are particularitatea de a putea opera 24 de ore pe zi, chiar şi în zilele neînsorite, deoarece sărurile topite generează energie timp de 17.5 ore, scrie Agerpres.

„Acest lucru ne va permite să economisim anual peste 600.000 de tone de emisii de CO2. Este echivalentul a ceea ce emit 300.000 de maşini într-un an”, a declarat preşedintele chilian Sebastian Pinera la lansarea proiectului, a cărui construcţie a început în 2014.

Acest proiect al companiilor spaniole Abengoa şi Acciona a fost construit în apropierea municipiului Maria Elena, situat la aproximativ 200 de kilometri est de oraşul de coastă Antofagasta, în mijlocul deşertului Atacama, la aproximativ 3.000 de metri deasupra nivelului mării.

Pinera a declarat că acesta este un nou pas în angajamentul Chile de a-şi reînnoi matricea energetică până în 2050 şi de a atinge la acea dată neutralitatea carbonului prevăzută în Acordul de la Paris, adică să fie o ţară fără emisiile nete de CO2.

Chile intenţionează, de asemenea, să devină un nume de referinţă în producţia de hidrogen verde, ce face obiectul unui consens larg în întreaga lume în calitate de combustibil destinat înlocuirii combustibililor fosili poluanţi.

La forumul climatic CEM12 / MI6, pe care Chile l-a găzduit virtual, această ţară s-a angajat alături de Marea Britanie, Australia şi Uniunea Europeană să promoveze hidrogenul verde drept combustibil.

#America Latina #centrala solara #Chile

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.