Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

(FOTO) Camere de justiție digitală, deschise în instituțiile penitenciare din Moldova

20 Apr. 2021, 18:23
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
20 Apr. 2021, 18:23 // Societate //  Realitatea.md

Patru camere de (e) justiție la distanță au fost lansate de Agenția ONU pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității din Moldova și Administrația Națională a Penitenciarelor. Acestea au fost construite în cele mai supraaglomerate centre de detenție din țară. Astfel, camere au fost deschise în Penitenciarul nr.11-Bălți, Penitenciarul nr.13-Chișinău, Penitenciarul nr.9-Cahul și Penitenciarul nr.17-Rezina. Costurile totale au ajuns la circa 60 000 de dolari.

Totodată, fiecare cameră are cabine echipate cu tehnică de organizare a videoconferințelor, prin intermediul cărora persoana în detenție sau cea aflată sub urmărire penală poate participa la ședința de judecată, poate discuta cu avocatul său ori cu procurorul și, desigur, să comunice online cu familia, rudele sau prietenii.

De asemenea, cabinele sunt separate prin geam de sticlă cu interfon, astfel încât avocații și procurorii pot veni la instituția penitenciară pentru a vorbi cu persoanele aflate în detenție sau sub urmărire penală, fără a avea contact fizic cu acestea. În plus, minorii aflați în izolatoarele penitenciarelor au acces în continuare la educație, având posibilitatea să participe la ore online.

În cabină, sunt respectate toate măsurile anti-COVID-19, fiind asigurată cu sistem de ventilare, lampă germicidă și dozator cu dezinfectant. Un alt aspect important este că noile cabine asigură și confidențialitatea discuțiilor purtate aici, indiferent că au loc online sau offline, pentru că întreaga cabină este izolată fonic.

Simon Springett, Coordonator Rezident ONU în Moldova, a subliniat că în pofida implementării mai multor măsuri procedurale și restrictive, riscul introducerii COVID-19 în închisorile din Moldova, ca și în alte țări, rămâne unul mare.

„De asemenea, aș dori să subliniez necesitatea unei implicări comune și a unei coordonări între diferite instituții guvernamentale și neguvernamentale, cum ar fi judecătorii, procurorii, ofițerii de poliție, avocații și mediatorii pentru a transpune în practică acele camere care au fost renovate și dotate cu sprijinul UNODC pentru garantarea respectării și acordării tuturor drepturilor omului, inclusiv dreptul la o justiție”, a conchis acesta.

Și Ina Tcaci, Coordonatoare de Programe în cadrul Agenției ONU pentru Combaterea Drogurilor și Criminalității în Moldova, a menționat că realizarea acestui proiect nu ar fi fost posibilă fără deschiderea și implicarea Administrației Naționale a Penitenciarelor, dar și a conducerii si a angajaților fiecăruia dintre cele patru penitenciare

„Prin implementarea camerelor de (e)justiție la distanță, Republica Moldova se aliniază la standarde și reguli minime a ONU cu privire la detenția persoanelor, precum Regulile Nelson Mandela, Regulile Tokyo, Regulile Bangkok, Declarația de la Doha, dar și recomandările cu prevenirea răspândirii COVID-19 în locurile de detenție” , a declarat Ina Tcaci.

Victoria Galagan se află în detenție în Penitenciarul nr.11-Bălți de mai mulți ani, iar cabina dotată cu sistem de teleconferință îi va asigura comunicarea cu fiicele sale și nepoții săi, care se află în Franța. Victoria a avut deja câteva întâlniri online și spune că fiecare dintre acestea îi dă putere să meargă înainte pentru viața care va urma după ispășirea pedepsei cu închisoarea.

De la începutul pandemiei COVID-19, administrația penitenciarelor din Republica Moldova s-a confruntat cu numeroase cereri de escortare a persoanelor în detenție la oficiul procurorului, instanțele de judecată sau instituții publice pentru a continua procesul de judecată sau cel de urmărire penală.

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!