Un grup de cercetători din Statele Unite afirmă că a identificat o culoare complet nouă, pe care niciun om nu ar fi perceput-o până acum. Noua nuanță, denumită „olo”, a fost observată în cadrul unui experiment optic controlat, în care impulsuri laser au fost direcționate către retina participanților, scrie BBC.

Studiul a fost publicat în revista științifică Science Advances și este condus de profesorul Ren Ng de la Universitatea California, Berkeley. Potrivit acestuia, culoarea observată este mai saturată decât orice altă culoare percepută în mod natural.

Cinci persoane cu vedere normală – patru bărbați și o femeie – au luat parte la experiment. Trei dintre aceștia, inclusiv profesorul Ng, sunt coautori ai lucrării publicate. Participanții au privit în interiorul unui dispozitiv optic complex denumit „Oz”, alcătuit din oglinzi, lasere și alte componente optice.

Dispozitivul a fost special proiectat pentru a stimula doar celulele conice de tip M din retină, care sunt sensibile la lungimi de undă asociate cu verdele. În mod normal, aceste celule nu pot fi stimulate izolat, deoarece se suprapun cu cele de tip L și S, responsabile pentru roșu și albastru.

Stimularea izolată a conurilor M a generat, potrivit cercetătorilor, un semnal optic inedit, care nu se regăsește în condiții naturale de vedere. Astfel, s-a ajuns la perceperea unei culori noi, denumite „olo”, care nu poate fi reprodusă sau observată fără ajutorul unor echipamente speciale.

Pentru validare, participanții au fost rugați să ajusteze un disc de culoare digital până când au obținut nuanța percepută ca fiind „olo”. Toți au identificat aceeași nuanță, indicând o consistență în percepție în rândul subiecților.

Cu toate acestea, unii experți nu consideră că descoperirea reprezintă o „culoare nouă” în sens strict. Profesorul John Barbur, specialist în știința vederii la Universitatea St George’s din Londra, a afirmat că percepția culorii este influențată de sensibilitatea conurilor și că fenomenul ar putea fi o variație a mecanismului normal de percepție, nu o culoare complet diferită.

În ciuda dezbaterii din jurul autenticității noii culori, cercetătorii afirmă că rezultatele ar putea avea aplicații importante în domeniul tulburărilor de vedere, cum ar fi daltonismul. Profesorul Ng a declarat că echipa intenționează să continue studiile pentru a analiza dacă stimularea specifică a celulelor conice poate fi folosită în scopuri terapeutice. Studiul deschide o nouă direcție în cercetările legate de percepția culorilor și sugerează că limitele vederii umane ar putea fi extinse cu ajutorul tehnologiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cercetatori #culoare

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.