Ofițerii anticorupție au descins la trei funcționari responsabili de siguranța alimentelor. Aceștia sunt vizați în cadrul mai multor cauze penale, pornite pe fapte de corupere pasivă și corupere activă.

Indivizii ar fi eliberat certificate fitosanitare, necesare pentru exportul și reexportul mărfurilor în Uniunea Europeană, Ucraina și Federația Rusă contra cost. Conform Centrului Național Anticorupție (CNA), acțiunile ar fi fost comise în perioada 2017-2021.

Bănuiții ar fi perceput sistematic sume de bani, sub formă de mită, de la agenții economici. Estorcările erau „justificate” prin urgentarea obținerii certificatelor fitosanitare și altor acte permisive și de calitate, fără ca marfa destinată exportului să fie supusă unui control detaliat. Funcționarii ar fi eliberat, cu abateri, certificate pentru diferite categorii de mărfuri, precum fructe, legume, cereale, ambalaje din lemn.

„Într-unul din cazurile documentate de CNA, mai mulţi agenţi economici specializați în producerea paleţilor și ambalajelor din lemn ar fi oferit mijloace bănești necuvenite inspectorilor ANSA, ca aceștia să elibereze certificate fitosanitare necesare pentru export, fără a verifica dacă paleţii au fost sau nu prelucrați termic, aceasta fiind o condiție care trebuia întrunită, ca marfa să poată fi transportată peste hotare. În cadrul măsurilor speciale de investigație, s-a stabilit că actele au for emise comercianților în lipsa unui utilaj de prelucrare a lemnului, iar pentru fiecare lot de paleți exportat, aceștia ar fi transmis funcționarilor procent din costul mărfii”, informează CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe parcursul investigării schemei de corupție sistemică, au fost constatate zeci de episoade de eliberare a certificatelor fitosanitare, contra mită, cu implicarea funcționarilor de la ANSA. Ofițerii CNA au documentat mai multe transmiteri de bani în valoare de 20.000 de lei, însă suma reală, care a intrat în afara circuitului oficial, ar putea fi de câteva ori mai mare și urmează a fi stabilită în cadrul anchetei, precizează ofițerii anticorupție.

În urma perchezițiilor desfășurate marți dimineaţa, trei angajați ai Direcţiei Teritoriale pentru Siguranţa Alimentelor dinChişinău au fost reținuți pentru 72 de ore.

#ANSA #certificate fitosanitare #CNA #coruptie #mita

Speranţa de viaţă la nivel mondial este pe cale să-şi recâştige nivelul de dinaintea pandemiei de Covid-19 – 73,3 ani, dintre care 62,8 în stare bună de sănătate – dar perspectivele privind anii trăiţi în stare bună de sănătate se redresează mai lent, potrivit celor mai recente date globale ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicate vineri, relatează AFP, transmite News.ro.

Speranţa de viaţă la nivel mondial a atins 73,3 ani în 2023, foarte aproape de cei 73,4 ani înregistraţi în 2019, înainte de pandemia de Covid-19, potrivit raportului anual al OMS privind statisticile sanitare mondiale. În 2021, aceasta scăzuse la 71,5 ani.

„A trăi mai mult este una dintre marile realizări ale sănătăţii publice”, a declarat într-un comunicat dr. Alain Labrique, directorul Departamentului de Date, Sănătate Digitală, Analize şi IA al OMS.

Însă speranţa de viaţă nu este totul: mai trebuie să facem faţă „următoarei provocări”, şi anume „să garantăm că aceşti ani suplimentari sunt trăiţi în condiţii bune de sănătate, adaptând în acelaşi timp sistemele de sănătate pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populaţiei”, a adăugat el.

Potrivit ONU, speranţa de viaţă petrecută în stare bună de sănătate s-a redresat mai lent, ajungând la 62,8 ani în 2023, adică un nivel cu 0,4 ani mai mic decât cel din 2019.

Între 2000 şi 2023, indică OMS, zona Americii a înregistrat cele mai mari creşteri ale riscului de mortalitate şi ale pierderii de ani de viaţă în stare bună de sănătate, în timp ce regiunea Pacificului de Vest a cunoscut o „scădere considerabilă”.

În acelaşi timp, o tendinţă de fond relevă o predominanţă tot mai mare a bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, respiratorii, diabetul sau boala Alzheimer, care reprezintă o proporţie tot mai mare din decese. Astfel, în 2023, acestea erau responsabile de 74 % din decesele la nivel mondial, faţă de 58 % în 2000, iar în acelaşi an, pentru prima dată, bolile transmisibile reprezentau mai puţin de jumătate din totalul deceselor în ţările cu venituri mici, marcând astfel o nouă etapă a tranziţiei epidemiologice mondiale.