Construcția celui mai mare butoi din lume este pe ultima sută de metri. Acesta prinde contur în satul Scoreni din raionul Strășeni, localizat la 30 km distanță de Chișinău.

Înălțimea acestuia ajunge la 6,5 metri, iar lungimea va fi de peste 10 metri. Construcția va deveni muzeul satului în care urmează să fie expuse obiecte vechi, lăsate de strămoși și va putea fi folosită și ca sală de primire a delegațiilor străine.

Conform primarei satului Scoreni, lucrările au fost sistate pentru o perioadă, din cauza majorării prețului la materialele de construcții.

„Dragi scoreneni, lume bună de pretutindeni! De ceva timp, nu v-am informat cum merg lucrările la butoiul nostru. Din motiv că, pe parcursul anului au avut loc majorări de prețuri considerabile la metal și lemn, s-a majorat și costul lucrărilor, astfel suntem în proces de căutare a surselor financiare. Din fericire, antreprenorul a decis să continue lucrările. Butoiul se îmbracă cu peliculă, pentru a fi protejat de umezeală apoi vă v-om informa despre mersul lucrărilor”, a menționat Svetlana Tabacari, primara atului Scoreni.

Costul total al proiectului se ridică la 3 milioane de lei, o parte din sumă fiind acoperită de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), iar cealaltă parte acoperită de donațiile oamenilor.

#cel mai mare butoi din lume #PNUD #Scoreni

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.