Felul în care ne raportăm asupra mâncării se schimbă și odată cu el și ceea ce mâncăm. Fie că ne gândim mai mult la mediu, fie că vrem mai multă dietă, multe dintre preparatele de azi încearcă să înlocuiască alimente de bază, precum carnea. În plus, să nu uităm nici de oamenii de știință care caută zilnic modalități de furnizare a unor preparate mai sustenabile, mai prietenoase cu mediul. De la „carne” cultivată în laborator până la cele mai recente lapte din plante, acestea sunt inovațiile uimitoare ale alimentelor care ne vor umple mesele în viitor.

Bere din pâine

Toast Ale, un producător de bere, a venit cu ideea suprinzătoare de a face bere din resturi de pâine. Compania britanică se folosește de surplusul de pâine din magazine sau brutării/patiserii, crutoane și chiar pâinea de la sandvișuri pentru a scoate pe piață acest nou tip de bere.

Pâinea este prăjită înainte de a intra în procesul de preparare a berii. Ceea ce rămâne și din acest procedeu rămâne în grija Organizației de deșeuri alimentare. Inițiativa Toast Ale a făcut furori în rândul producătorilor de pâine, care s-au arătat deschiși acestui nou mod de a „recicla” resturile de pâine.

Carne de porc din plante

Știți vorba aceea a românului: cea mai bună legumă e carnea. Ei bine, cercetătorii au încercat să satisfacă anumite gusturi.

Este posibil ca hamburgerii să fi fost prima prioritate pe piața în creștere a cărnii false, dar accentul se îndreaptă acum către alte tipuri de carne, inclusiv carnea de porc, una dintre cele mai căutate.

Carne de porc imposibilă (Impossible Pork) și cârnați imposibili (Impossible Sausage) sunt primele produse cu carne de porc din plante, lansate de compania Impossible Burger în 2020.

Carnea de porc pe bază de plante este concepută pentru a fi folosită în orice rețetă care solicită carnea măcinată, cu mai puține grăsimi și calorii, și fără colesterol.

Ou în sticlă

Alternativele vegane la ouă devin extrem de populare, compania californiană JUST Egg fiind una dintre cele mai mari de pe piață.

Ingredientul său principal este fasolea mung, care oferă proteine și îi conferă o textură convingătoare de ouă, în timp ce ceapa, morcovii și curcuma sunt folosite pentru a adăuga aromă și o culoare galben auriu.

Absența colesterolului și faptul că nu își pierde proprietățile la fel de rapid ca cele de găină au contribuit la succesul său. Se vinde în sticle și sub formă de pliuri asemănătoare omletelor.

Usturoi fără miros

Unii oameni iubesc totul despre usturoi. Unii urăsc totul despre usturoi. Mult mai mulți iubesc gustul și modul în care adaugă aromă multor feluri de mâncare. dar nu suportă tendința de a zăbovi în respirație.

Garlidoux este îndreptat ferm către cei din ultima categorie. Compania cu sediul în Liban folosește usturoi cules manual și tehnici de fermentare pentru a produce un produs inodor.

În prezent, este disponibil ca pastă care poate fi utilizată în orice rețetă care solicită usturoi.

Ciocolată caldă cu ciuperci

Ciocolata caldă este alimentul preferat în timpul iernilor, iar de acum vine într-o nouă formulă, cu ciuperci.

Ciupercile vor fi unul dintre cele mai mari ingrediente din următorii câțiva ani, atunci când vine vorba de crearea de carne alternativă pe bază de plante și, se pare, de „ciocolată” fierbinte.

Laird Superfood este cel care a lansat recent ciocolata caldă cu „ciuperci funcționale”, bogate în nutrienți. Extractul de ciuperci sub formă de pudră nu conferă aromă, dar stimulează beneficiile pentru sănătate ale băuturii, care conține, de asemenea, pudră de cacao, scorțișoară și lapte de cocos sub formă de pudră.

Alimente pentru bolnavii de cancer

Hormel Foods, compania din spatele Spam, a lucrat cu nutriționiști, dietetici și specialiști pentru a-și dezvolta gama Vital Cuisine pentru a ajuta pacienții cu cancer, oferind alimentelor nutrienții de care au cel mai mult nevoie.

Mesele gata făcute, pudrele de proteine și shake-urile nutriționale vizează să ajute la pierderea în greutate, letargie și slăbiciune musculară, afecțiuni adresate celor care trec prin tratament sau recuperare a cancerului, precum și persoanelor care suferă de disfagie sau malnutriție.

Proteine din alge

O altă companie care avansează pe piața proteinelor alternative este Algama, cu sediul la Paris, care lucrează la transformarea micro-algelor într-o sursă de hrană mai durabilă decât carnea și lactatele și are un gust delicios.

Specialiștii în tehnologia alimentară au lansat deja o băutură pe bază de spirulină numită SPRINGWAVE și lucrează cu mărci – inclusiv The Good Spoon care produce înlocuitori de maioneză – pentru a-i ajuta să dezvolte versiuni vegane ale produselor lor.

Burgeri în sânge

Impossible Burgers a creat o pastă pe bază de plante care se rumenește și „sângerează” în centru precum carnea de vită măcinată.

Aceasta a fost una dintre cele mai mari povești alimentare din ultimii ani, iar piața cărnii false devenind mai avansată și nuanțată.

Creatorul burgerului, Impossible Foods, continuă să domine odată cu lansarea Burger King’s Impossible Whopper și lansarea sa în magazinele alimentare. Compania rivală Beyond Meat urmează să lanseze o versiune îmbunătățită a Beyond Burger, cu o aromă de carne îmbunătățită.

Imitație de bacon

Baconul vegan sau „facon”, cum mai este numit, a parcurs un drum lung de la forma sa inițială, sfărâmicioasă și cu gust de carton.

Experimentarea cu noi ingrediente și tehnici a condus la o nouă generație de bacon, sărate și delicioase, care se înțelege foarte bine cu ouăle (sau alternativele de ouă).

Prime Roots, compania americană care a lansat o gamă alternativă de pește și fructe de mare făcute cu ciuperca kōji, a folosit aceleași tehnici pentru a crea baconul fals, care păstrează o aromă bogată.

Proteine din aer

Air Protein a fost lansat la sfârșitul anului 2019, bazat pe ideea de a crea carne „din aerul pe care îl respirăm”.

Compania lucrează la crearea de pui, fructe de mare, carne de vită și alte produse durabile, utilizând proteine pe bază de aer.

Tehnica folosește vase de fermentare care pot transforma gazele într-o pulbere bogată în proteine, asemenea făinii. Aceasta nu este de fapt o idee complet nouă. A fost cercetată inițial de oamenii de știință NASA în anii 1960 ca o modalitate de a face hrană pentru astronauți, dar nu a fost dezvoltată vreodată.

Pește fals

Arată ca un burger de somon și are gustul unui burger de somon, dar preparatul este de fapt făcut din kōji, o ciupercă apreciată pentru aroma sa și utilizată ca agent de fermentare pentru sos de soia, miso și sake.

Creatorii au câștigat un concurs din 2017 la UC Berkeley Alt: Meat Lab din California și au lansat burgerii, alături de alți falsuri alternative de pește și fructe de mare, inclusiv ton și homar, prin intermediul companiei lor Prime Roots, în 2020.

#carne de porc #mancare #viitor apropiat

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.