În ajunul summitului Consiliului Arctic, programat pentru joi la Reykjavik, Islanda, armata rusă a permis unui grup de jurnalişti străini să intre în baza sa de pe Arhipelagul Franz Iosef, construită pe ruinele unei instalaţii sovietice.

„Inamicul nu va trece” pe aici, se încurajează singur comandantul Ivan Gluşcenko.

Aici, la 600 de kilometri de Polul Nord, ruşii se pregătesc să lupte împotriva NATO. Soldaţii Moscovei intenţionează să facă cunoscut acest lucru, instalându-se de câţiva ani într-o bază nouă, prezentată a fi ultramodernă, construită pe ruinele unei instalaţii militare sovietice.

Complexul, care se întinde pe 14.000 de metri pătraţi, este capabil să funcţioneze autonom timp de aproape un an şi jumătate, remarcă AFP. Baza este dotată cu o staţie de epurare şi de încălzire a apei, o centrală electrică, precum şi o clinică, o sală de sport, un cinematograf, o saună şi o biserică. Toate sunt conectate prin tuneluri încălzite care le permit celor 150 de militari să nu iasă în frigul polar decât în caz de necesitate.

„Putem compara acest complex cu o staţie spaţială, singura diferenţă fiind că el nu se află pe o orbită, ci în deşertul arctic”, spune generalul Igor Ciurkin, şeful comandamentului pentru apărare antiaeriană din cadrul Flotei Nordului, în subordinea căreia se află baza.

Lovită de rafale puternice de vânt şi temperaturi de până la minus 42 de grade Celsius, baza cuprinde de asemenea un aerodrom, de pe care au decolat în martie două avioane de vânătoare MiG-31 cu destinaţia Polul Nord.

Baza dispune de asemenea de un sistem de apărare de coastă dotat cu rachete Bastion, cu o rază de acţiune de 360 de kilometri, care, potrivit comandantului Balabek Eminov, şi-a demonstrat „fiabilitatea” în condiţiile meteorologice extreme ale Arcticii.

Arctica, o regiune strategică şi bogată în hidrocarburi, este menită să joace un rol în creştere în comerţul mondial pe fondul schimbărilor climatice şi topirii gheţarilor. Aici ambiţiile Kremlinului contravin celor ale altor ţări şi organizaţii, în special SUA şi NATO.

Avionul norvegian şi urşii polari

Ivan Gluşcenko, unul dintre ofiţerii din bază, ţine să povestească cum oamenii săi au reperat cu o zi înainte un avion norvegian de recunoaştere, care s-a apropiat la o sută de kilometri de bază, fără a încălca graniţa. Ruşii au ridicat de la sol un aparat de zbor pentru a însoţi avionul norvegian timp de câteva ore.

„Forţele armate americane şi cele ale NATO obişnuiesc de ceva vreme să efectueze cu regularitate manevre în Arctica. Nu am mai văzut aşa ceva de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, exagerează Aleksandr Moiseev, comandantul Flotei Nordului.

Exprimându-se de pe un crucişător nuclear în portul Severomorsk, un oraş închis din Arctica, el a acuzat SUA de „acţiuni provocatoare” în regiune.

Rusia şi-a sporit puternic prezenţa militară în regiune în ultimii ani, baza „Trfifoiul arctic” fiind doar ultima verigă a acestei reţele. Moscova desfăşoară aici în special sisteme de apărare antiaeriană S-400.

Kremlinul speră astfel să devină prima putere militară şi economică în zonă, ceea ce i-ar permite să profite de pasajul Nord-Est, rută maritimă între Europa şi Asia care se dezvoltă în contextul încălzirii globale.

În această ordine de idei, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat luni pe un ton provocator că Arctica este o zonă de influenţă legitimă a Moscovei şi a denunţat o aşa-zisă „ofensivă” occidentală în regiune. El urmează să se întâlnească joi cu omologul său american Antony Blinken cu ocazia summitului Consiliului Arcticii.

Pentru militarii din „Trifoiul arctic”, incursiunile străine se limitează deocamdată la cele ale urşilor polari. În doi ani şi jumătate de când se află aici, ofiţerul Serghei Murzaiev spune că a văzut trei exemplare.