În urma ploilor abundente din 28 și 29 mai, salvatorii și pompierii au intervenit în 16 situații de urgență pentru a pompa apa din curți ale oamenilor și a îndepărta copacii căzuți.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în municipiul Bălți, salvatorii au realizat șapte misiuni de pompare a apei din beciuri, grădini și anexe gospodărești.

„O intervenție de lungă durată a avut loc pe strada Aurel Vlaicu 17, unde, în dimineața zilei de 28 mai, salvatorii au pompat circa 400 m3 de apă din ogrăzile a două gospodării. Tot aici, în seara aceleiași zile, salvatorii au mai pompat circa 300 m3 de apă din curtea gospodăriei afectate. În ambele misiunii pompierii au lucrat neîntrerupt peste cinci ore pentru a evacua volume mari de apă”, transmite IGSU.

Tot în municipiul Bălți, angajații IGSU au pompat apa din alte patru gospodării, care au fost afectate în urma ploilor abundente. Aceștia au reușit să pompeze în total peste 250 m3 de apă și să protejeze bunurile materiale ale cetățenilor. Mai mult, salvatorii au intervenit în subsolul comun al 15 garaje particulare, unde au evacuat circa 58 m3 de apă.

De asemenea, pompierii au fost solicitați să intervină și în orașul Biruința, raionul Sîngerei.

„Aici, salvatorii au efectuat lucrări de pompare a apei acumulate în fața policlinicii din localitate, evacuând circa 84 m3 de apă. Tot în nordul țării în raioanele Rîșcani și Glodeni, angajații IGSU au reușit să pompeze din beciurile a două gospodării circa 14 m3 de apă.

În misiuni similare au fost solicitați și salvatorii din centrul țării. Astfel, în localitatea Lozova, raionul Strășeni, din beciurile a trei gospodării particulare a fost pompat un volum de circa 50 m3 . În satul Bursuc, raionul Nisporeni, din curtea unei gospodăriei particulare, salvatorii reușit să pompeze circa 15 m3 de apă.

În sudul țării, în municipiul Cahul pe șoseaua Șcheia 58, din curtea unui bloc locativ au fost efectuate de către pompieri lucrări de pompare a apei în volum de circa 60 m³. Totodată, salvatorii au intervenit și în orașul Comrat în curtea unei gospodării, unde au pompat circa 1,0 m3 de apă”, se arată în comunicatul emis de instituție.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență mai comunică că salvatorii și pompierii au înlăturat și defrișat arborii doborâți de vânt. La Bălți, pompierii au defrișat un copac căzut peste un automobil, precum și un alt arbore căzut peste o conductă de gaz, prevenind o situație de risc pentru cetățeni și infrastructură. La periferia orașului Soroca, în urma vântului puternic un arbore a căzut pe carosabil. Acesta a fost ulterior îndepărtat.

Tot în perioada 27 – 28 mai, în satul Dumbrăvița, raionul Sîngerei, au fost deteriorate circa 0,8 km de drumuri locale din pietriș, iar în localitatea Năvârneț, raionul Fălești, au fost stricate circa 2 km de drumuri locale și înnămolite 7 gospodării particulare.

Comisiile pentru Situații Excepțional teritoriale urmează să stabilească prejudiciile materiale cauzate de precipitațiile abundente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajatii IGSU #interventie #Moldova #ploi puternice

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.