Prima porțiune din drumul de ocolire a municipiului Chișinău a fost deschisă, astăzi, pentru circulație. Sectorul are o lungime de 6,6 km, patru benzi de circulație, două intersecții cu sens giratoriu și circa 90 de indicatoare rutiere instalate, fiind reabilitat cu suportul Băncii Europene de Investiții. Totodată, au fost restabilite cinci podețe existente și construite alte cinci podețe noi.

În cadrul ceremoniei de dare în exploatare, prim-ministra Natalia Gavrilița a menționat că în programul de acțiuni al Guvernului este prevăzută construcția și modernizarea mai multor drumuri naționale:

„Voi menționa aici doar câteva dintre aceste proiecte importante – drumul Otaci-Soroca-Arionești, drumurile de ocolire a orașelor Cimișlia și Vulcănești. Vom continua și construcția centurii Chișinău, pe celelalte segmente ale acestui proiect vor fi construiți încă 17 kilometri de drum”, a precizat prim-ministra.

Viceprim-ministrul, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a mulțumit partenerilor externi cu ajutorul cărora se construiesc drumuri în Republica Moldova.

„Chișinăul trebuie să aibă cât mai repede o centură completă, așa cum are fiecare capitală europeană. Vom depune toate eforturile astfel încât să înaintăm rapid și cu construcția celorlalte sectoare. Siguranța cetățenilor este prioritatea noastră. Oamenii trebuie să se bucure de drumuri sigure și calitative”, a mai declarat vicepremierul.

Valoarea proiectului este de peste 9,9 milioane de euro, bani alocați de Banca Europeană de Investiții (BEI).

„Primul sector al drumului de centură Chișinău, pe care l-am inaugurat astăzi, va contribui la reducerea zgomotului și a poluării aerului în municipiul Chișinău, precum și la eficientizarea transportului de mărfuri. Acest drum nou a fost construit cu sprijinul financiar al Băncii Europene de Investiții, în spiritul „Echipa Europa”. Uniunea Europeană și partenerii săi au investit peste 1 miliard de euro în infrastructura de transport, pentru drumuri și căi ferate. Conexiunile bune de transport constituie fundamentul unei economii funcționale și contribuie la prosperitatea țării și la apropierea Moldovei de UE”, a spus Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

În total, centura Chișinăului are 6 sectoare, cu o lungime de aproximativ 90 de km. Prima licitație pentru construcția centurii Chișinău a fost făcută încă anul 2014, dar procesul de realizare a fost blocat timp de mai mulți ani. Finalizarea acestui proiect va reduce fluxul de transport de mare tonaj care tranzitează orașul, astfel încât se vor diminua ambuteiajele și se va micșora gradul de poluare a aerului.

În perioada următoare, vor fi lansate și licitațiile pentru construcția altor două sectoare ale centurii mun. Chișinău.

#centura Chisinau #Guvern #trafic rutier

Uniunea Europeană a renunțat să formeze un grup de experți pentru a-și consolida apărarea, după opoziția exprimată de mai multe țări, printre care Italia, au declarat luni surse diplomatice, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat săptămâna trecută în Irlanda formarea unui grup de experți la înalt nivel, provenind, printre altele, din Ucraina sau Marea Britanie, pentru a reflecta asupra modalităților de consolidare a apărării europene.

Inițiativa, care urma să se concretizeze luni printr-o primă întâlnire a acestui grup, a fost anulată în ultimul moment din cauza reținerilor Italiei, căreia i s-au alăturat Franța și Germania, a precizat un oficial european sub protecția anonimatului.

„Unele state membre au considerat că deocamdată aceasta nu este cea mai bună cale de urmat”, a precizat oficialul. „Căutăm noi posibilități de a angaja dialogul cu statele membre. Diagnosticul nu s-a schimbat: Europa trebuie să obțină rezultate mai rapid în materie de apărare”, a adăugat el.

UE urmărește să își consolideze apărarea în fața amenințării ruse și a riscului unei dezangajări a Statelor Unite în Europa, dar cele 27 de state membre țin în continuare la propriile prerogative în această chestiune.

Anularea acestei inițiative este un eșec pentru Kallas, care se confruntă deja cu apeluri de a reforma diplomația europeană, pe care unele capitale europene, inclusiv Paris și Berlin, o consideră ineficientă.