Pe teritoriul Republicii Moldova continuă să se afle peste 83.800 refugiați din Ucraina, dintre care circa 44.500 sunt minori. Centrul Unic de Gestionare a Crizei a prezentat, astăzi, 27 mai, ultimele date privind situația refugiaților din țara vecină. Conform informațiilor, în ultimele trei luni, 474.770 de persoane au intrat în țară, iar dintre acestea – 74.870 s-au întors în Ucraina.

Refugiații ucraineni, rămași în Republica Moldova, continuă să se afle în cele 95 de centre temporare de plasament și în familii gazdă. Rata de cazare în centrele de plasament este în prezent de 46,4%. În total, peste 716 mii de mese zilnice au fost distribuite în centrele de plasament de către Guvern, organizațiile non-guvernamentale și Programul Alimentar Mondial.

În aceeași perioadă, au fost înregistrate cca 14.000 de solicitări de asistență medicală primară, urgentă și de spitalizare, dintre care 86 cazuri COVID, 101 nașteri, 518 ședințe de dializă și 241 ședințe de chimio și radioterapie.

„482 de refugiați și-au găsit un loc de muncă, iar 1.135 de angajatori și-au arătat deschiderea față de cetățenii din Ucraina, oferind 2.163 de locuri de muncă vacante. Totodată, 283 de cetățeni ucraineni sunt înregistrați în subdiviziunile teritoriale ale ANOFM pentru a beneficia de suport la angajare”.

De asemenea, 54.029 de persoane refugiate au primit ajutorul financiar lunar din partea Agenției ONU pentru Refugiați, dintre care 27.449 de persoane au beneficiat de a doua tranșă de asistență financiară. În paralel cu suportul acordat refugiaților, circa 10.500 de familii gazdă din Moldova au primit alocația unică din partea Programului Alimentar Mondial.

Datele au fost prezentate în cadrul evenimentului organizat de Agenția ONU pentru Refugiați, împreună cu Guvernul Republicii Moldova, Agențiile ONU și partenerii, care au lansat, astăzi, Planul Regional de Răspuns la criza refugiaților.

„Guvernul va acorda în continuare tot sprijinul necesar tuturor celor care fug din calea războiului din Ucraina”, a spus Colonelul Adrian Efros, șeful Centrului unic de gestionare a crizei, creat de Guvernul Republicii Moldova. „În aceste condiții, mizăm pe sporirea ajutorului partenerilor internaționali, astfel încât să asigurăm refugiații cu minimul necesar, dar și să-i ajutăm să se integreze în viața socială și să susținem comunitatea gazdă în care se află”.

Francesca Bonelli, reprezentata UNHCR în Republica Moldova, a mulțumit comunității gazdă și Guvernului pentru ajutorul continuu și ospitalitatea demonstrată față de refugiați.

„O parte esențială a răspunsului interagențiilor va fi orientat spre susținerea capacității de răspuns a Guvernului, precum și comunității din Republica Moldova, care au avut un comportament extraordinar în ceea ce privește găzduirea, hrana și sprijinul de urgență pentru refugiați”, a spus Bonelli, adăugând că vulnerabilitatea lor este în creștere și aproape toți au nevoie de asistență umanitară.

UNHCR și partenerii săi au nevoie de circa 414 milioane de dolari pentru a susține aproximativ 1 milion de refugiați, care ar putea ajunge în Republica Moldova până la sfârșitul anului 2022. Promovarea rezilienței, acoperirea cheltuielilor, incluziunea socio-economică a refugiaților, oferirea de microgranturi pentru activități independente și ale întreprinderilor mici, traininguri de formare profesională, validarea și certificarea competențelor – sunt aspecte de bază ale planului, care reunește eforturile a 40 de organizații, inclusiv Agenții ONU, ONG-uri naționale și internaționale, instituții religioase și societatea civilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta medicala #Guvernul Republicii Moldova #refugiati #Ucraina

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.