Naţiunile din Grupul G7 (cele mai puternice economii ale lumii) au decis, vineri, oprirea subvenţiilor pentru proiecte în străinătate cu sisteme de energie fosilă şi reducerea semnificativă până în 2035 a producţiei de electricitate din surse poluante.

„Asumăm angajamentul de a opri, până la sfârşitul anului 2022, orice nou ajutor public direct la nivel internaţional pentru proiecte în sectorul energiilor fosile fără echipamente pentru capturarea dioxidului de carbon”, a anunţat Grupul naţiunilor puternic industrializate G7 la finalul reuniunii miniştrilor Economiei, Energiei şi Climei, desfăşurată la Berlin.

De asemenea, statele membre G7 s-au angajat să reducă semnificativ utilizarea combustibililor fosili în sectorul intern pentru producţia de electricitate „până în anul 2035″, în cadrul eforturilor pentru contracararea încălzării climei prin renunţarea treptată la utilizarea cărbunelui.

Reprezentanții G7 nu au stabilit însă o dată calendaristică pentru a face posibilă eliminarea treptată a energiei alimentată cu cărbune. Aceștia au declarat totuși în mod comun că actuala criza energetică cauzată de războiul pornit de Rusia în Ucraina nu ar trebui să stopeze eforturile de combatere a schimbărilor climatice.

Angajamentul, publicat la sfârșitul a trei zile de discuții ale Grupului G7 de la Berlin, a fost mai slab decât o versiune anterioară a comunicatului final văzut de Reuters, care includea o țintă de a pune capăt producției de energie electrică pe cărbune fără încetare până în 2030.

Surse familiare cu discuțiile au spus că Japonia și Statele Unite au indicat ambele că nu pot susține această dată.

Cărbunele este combustibilul fosil care emite cel mai mult CO2 în atmosferă, iar utilizarea acestuia trebuie să scadă dacă lumea vrea să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, precizează ONU în rapoartele sale despre efectele încălzirii globale.

Grupul G7 s-a întâlnit pe fundalul creșterii în spirală a costurilor energiei și al îngrijorărilor legate de aprovizionarea cu combustibili din cauza războiului din Ucraina. Conflictul a declanșat o luptă între unele țări pentru a cumpăra mai mulți combustibili fosili non-ruși și pentru a arde cărbune ca să reducă dependența lor de aprovizionarea cu energie din Rusia.

„Înlocuirea combustibililor fosili din Rusia a dominat dezbaterile politice și acțiunile guvernului în ultimele săptămâni și luni”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck, într-o conferință de presă de vineri.

„Dar trebuie să ne fie clar că provocările generației noastre politice în ceea ce privește încălzirea globală nu vor dispărea dacă ne concentrăm doar asupra prezentului”, a mai spus Habeck, precizând și că „timpul se scurge, literalmente”.

G7 și-a propus, de asemenea, să înceapă să raporteze public anul viitor despre modul în care țările își îndeplinesc angajamentele de a pune capăt subvențiilor „ineficiente” pentru combustibilii fosili până în 2025.

G7 s-a angajat, de asemenea, să ia măsuri ambițioase împotriva poluării cu plastic și să sporească eforturile naționale de conservare sau protejare a cel puțin 30% din propriile zone de coastă și marine până în 2030.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#finantare #G7 #proiecte de combustibili

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.