Imaginile zilei vin de la campusul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, din cartierul Telecentru al Capitalei, acolo unde sute de oameni stau în rând pentru a-și putea administra serul anti-COVID.

Moldovenii și-au luat chipiuri, umbrele pentru a se proteja de razele soarelui, însă nu se dau bătuți și vor să se imunizeze cu Pfizer, deși organizatorii au pus la dispoziție și alte două tipuri de vaccinuri. Este vorba de AstraZeneca și Sinopharm.

Potrivit informațiilor USMF, începând cu ora 08:00 dimineața și până la 15:00, la maratonul de imunizare au fost vaccinate 1 140 de persoane, dintre care: 950 cu Pfizer, 155 cu AstraZeneca și doar 35 cu Sinopharm.

„Astăzi mai mulți cetățeni s-au mobilizat și au venit să se imunizeze pentru că-și doresc să revină la viața normală, să învețe în clase și aule, să călătorească și să-i protejeze pe cei din jur. Oamenii au făcut cozi imense pentru a se vaccina cu Pfizer. Reamintim că Universitatea a primit azi dimineață 1000 de doze de vaccin”, anunță USMF.

Iar întrucât stocul disponibil s-a epuizat în doar câteva ore, responsabilii au mai solicitat doze suplimentare de la Ministerul Sănătății. Aceștia au mai primit alte 750.

Responsabilii de la USMF susțin că, în curând, și aceste doze se vor epuiza pentru că rândurile sunt prea mari de doritori. Între timp, cei care sunt la coadă sunt indignați și revolați că au așteptat ore întregi în zădar.

În total, în primele 24 de ore de la lansarea acțiunii au fost imunizate 1 755 de persoane:
– Pfizer – 950;
– AstraZeneca – 616;
– Sinopharm – 189.

(FOTO,VIDEO) Moldovenii vor Pfizer! Aglomerație mare la un centru de vaccinare deschis în Capitală

#centre de vaccinare #maraton #USMF #vaccin

Gassco, operatorul statului norvegian pentru conducte și instalații de procesare, a declarat joi că sistemul de export al gazelor naturale din Norvegia este bine pregătit pentru a face față cererii ridicate din partea Europei pe parcursul iernii care urmează, transmite Reuters.

Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei la câteva luni după ce Rusia și-a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Țara nordică acoperă acum aproximativ 30% din cerere atât pentru Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie, prin intermediul zăcămintelor operate de Equinor și de alte companii, scrie Hotnews.

Data de 1 octombrie marchează începutul unui nou an în piața gazelor și debutul sezonului de vârf pentru livrările către Europa, în condițiile în care nivelurile stocurilor de pe continent sunt în prezent cu mult sub media pe termen lung.

„Pe măsură ce intrăm în sezonul de iarnă, cu lucrările de mentenanță finalizate și cu un sistem de transport care funcționează corespunzător, platforma continentală norvegiană este bine pregătită să facă față cererii Europei”, a declarat Alfred Skaar Hansen, directorul operațiunilor de sistem din cadrul Gassco.

Operatorul a finalizat recent lucrări majore de revizie, care au redus livrările în septembrie, în conformitate cu planurile de mentenanță programate pentru acest an.

Îngrijorări în UE privind prețurile pentru gaz la iarnă

Prețurile gazelor naturale au crescut mai mult decât dublu în Europa anul acesta, ajungând la aproximativ 73 de euro pe megawatt-oră (MWh), după ce războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz.

Anul trecut, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaze prin rețeaua sa de conducte cu o lungime de 8.800 km. Livrările de până acum în 2026 se ridică la 86,2 mld. mc, cu 2,1 mld. mc mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dan Jorgensen, comisarul european pentru energie, a avertizat săptămâna trecută că blocul comunitar se confruntă cu o criză a prețurilor la energie pentru această iarnă și a îndemnat statele membre să continue eforturile pentru a-și completa stocurile și pentru a reduce cererea.

„Într-o iarnă normală, aproape 50 de milioane de oameni din Europa nu își pot încălzi locuințele în mod adecvat. Iarna următoare ar putea fi chiar mai dificilă. Prin urmare, luăm situația foarte în serios, ca să nu mai vorbim de industria noastră, care este, de asemenea, sub presiune”, a subliniat Jorgensen.