Continuă ilegalitățile depistate la trecerile de frontieră. Astfel, în ultimele 48 de ore, angajații Serviciului Vamal au prevenit cinci tentative de trafic ilicit de mărfuri. Mai exact, ofițerii echipelor mobile au contracarat, în linia a doua de control vamal, trei dintre tentative.

În rezultatul controlului fizic al unui autocar și a doua autoturisme de mărcile „Toyota” și „Volkswagen”, au fost depistate piese auto noi, țigări de diverse mărci și alte mărfuri nedeclarate, fără acte confirmative.

Totodată, la posturile vamale Leușeni și Tudora au fost raportate alte 2 tentative de transportare ilegală a mărfurilor, angajații vamali prevenind introducerea în țară a mai multor loturi de mărfuri de larg consum, printre care articole vestimentare și încălțăminte în cantități comerciale.

Potrivit responsabililor, cercetările continuă în scopul stabilirii complete a circumstanțelor. Făptașii riscă amenzi conform art. 287, al. 10 Cod Contravențional al RM.

De menționat că bunurile confiscate de organele vamale sunt transmise Serviciului Fiscal de Stat, în conformitate cu Hotărârea Guvernului 972 din 2001.

„Facem apel către cetățeni să respecte legislația vamală și să declare mărfurile în cadrul controlului vamal! Orice tentativă de încălcare a prevederilor legale va fi sancționată”, se arată în nota informativă a Serviciului Vamal.

#marfuri #serviciul vamal #trafic ilicit #vamesi

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.