Refugiații ucraineni și comunitățile-gazdă din Republica Moldova vor beneficia de acces sporit la justiție, datorită unui nou proiect finanțat și implementat de PNUD. Inițiativa va susține serviciile oferite de para-juriști prin instruirea a peste 80 de specialiști, care își vor consolida cunoștințele pentru a acorda asistență refugiaților și solicitanților de azil. Totodată, rețeaua para-juriștilor va fi extinsă, urmând să fie angajați 10 specialiști noi.

Proiectul, cu un buget de 250 de mii de dolari, va fi implementat în perioada 2022-2023, în parteneriat cu Institutul de Reforme Penale.

„Refugiații rămân în afara sistemelor și instituțiilor care sunt concepute pentru a-i proteja – cum ar fi asistența juridică. Aceasta îi face pe oameni vulnerabili, în special pe femei și pe fete. De aceea, depunem eforturi ca să asigurăm accesul atât de necesar la consiliere juridică, astfel încât persoanele care fug de război și ajung în Moldova să ia decizii în cunoștință de cauză și să beneficieze de măsuri de protecție”, a declarat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

În două raioane, Căușeni și Edineț, vor fi create echipe mobile de asistenți sociali, psihologi și juriști. Acestea vor asigura conexiunea dintre refugiați, comunitățile-gazdă, autoritățile publice locale, și, concomitent, vor oferi servicii juridice, psihologice și sociale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Echipele mobile se vor întâlni cu refugiatele în localitățile în care s-au stabilit și vor identifica riscurile de violență, dar și alte probleme cu care se confruntă acestea. Totodată, specialiștii vor facilita angajarea lor în câmpul muncii, precum și reprofilarea lor profesională.

Prin traducerea în limba ucraineană, proiectul va asigura accesul la informații juridice și servicii de sprijin pentru refugiați prin intermediul platformei www.dopomoga.gov.md, lansată de Guvern. Cu susținerea PNUD, va fi dezvoltată o aplicație pentru persoanele care au nevoie de asistență juridică, inclusiv pentru refugiați.

De la începutul războiului în Ucraina, PNUD și Suedia, prin intermediul Platformelor regionale de dialog pentru acces la justiție, care activează în raioanele Soroca, Criuleni, Cimișlia, precum și în UTA Găgăuzia, au susținut oferirea de servicii juridice refugiaților.

#accesul la justitie #PNUD #proiect #refugiați ucraineni

Poliția din Finlanda a deschis o anchetă penală, după ce o subsidiară a Google ar fi defrișat o pădure pentru a ridica un centru de date, înainte să finalizeze analizele privind impactul asupra mediului cerute de legea finlandeză, relatează The Guardian. Potrivit activiștilor de mediu, 400.000 de copaci au fost tăiați.

Autoritățile finlandeze spun că Tuike Finland, o subsidiară a Google, a defrișat și desecat 330 de hectare de pădure în zona în care urmează să fie construit centrul de date, în localitatea Muhos, din nordul Finlandei.

La fel ca alte țări nordice, Finlanda este atractivă pentru companiile de tehnologie care vor să construiască centre de date datorită stabilității sale geopolitice și suprafețelor mari de teren disponibile, dar și pentru că temperaturile scăzute ar trebui să le permită să reducă cheltuielile cu energia.

„Pe baza informațiilor preliminare, au existat ambiguități și deficiențe în ceea ce privește drenajul și gestionarea apelor pe șantierul proiectului centrului de date al companiei Tuike Finland Oy. „Ancheta penală va examina, printre altele, circumstanțele legate de aceste probleme”, a transmis joi poliția finlandeză într-un comunicat.

Autoritățile finlandeze au în așteptare 145 de solicitări pentru construcția de centre de date, inclusiv un proiect pentru infrastructură AI în valoare de 13 miliarde de euro al Google, pe care compania americană l-a numit cea mai mare investiție a sa din Europa.

La începutul acestei luni, autoritățile finlandeze au cerut Google să suspende lucrările de la două locații – Muhos și Otanmäki, după ce compania nu a finalizat evaluările de impact asupra mediului înainte de a defrișa terenurile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agenția de Supraveghere, care monitorizează autorizațiile de mediu și evaluările de impact, a cerut Google să oprească „lucrările pregătitoare care afectează mediul”.

Activiștii de mediu estimează că 250.000 de copaci au fost tăiați la Muhos și alți 150.000 la Otanmäki.

Directorul Google pentru Finlanda, Antti Järvinen, și-a cerut scuze pentru defrișări, dar a susținut că firma a acționat în conformitate cu „cea mai bună interpretare pe care o aveam la momentul respectiv asupra legislației”.

Guvernul finlandez a încurajat aceste proiecte. În septembrie, când au fost anunțate planurile Google, premierul Petteri Orpo a declarat că atragerea investițiilor este o „prioritate absolută” și că acordul va „aduce beneficii de durată”.

Însă, aceste dezvăluiri cu privire la presupusele încălcări ale legii comise de Google au declanșat însă o dezbatere la nivel național despre implicațiile acordurilor pentru construirea centrelor de date asupra comunităților, mediului și prețurilor energiei.

Acest scandal ar putea avea reverberații politice și ar putea influența alegerile parlamentare programate în aprilie.

Peste 93.000 de oameni au semnat o petiție în care cer reglementări mai stricte pentru centrele de date și despăgubiri pentru daunele aduse mediului. Experții afirmă că aceste centre creează un număr limitat de locuri de muncă la nivel local, iar beneficiile pentru țară în ansamblu sunt minime.

„În realitate, Finlanda nu are nimic de câștigat”, a declarat Jussi Kangasharju, profesor de informatică la Universitatea din Helsinki. „Sunt companii internaționale care deservesc clienți internaționali. În cele din urmă, centrele de date aduc puține beneficii altcuiva în afară de operatorul lor”, a adăugat el.

#centru de date #Finlanda #Google