„La protestul anti-guvernare, organizat de Partidul „ȘOR”, în fața Președinției, participă peste 45 de mii de oameni veniți din toate colțurile țării. Alți 20 de mii de cetățeni au fost împiedicați de poliție, dar și de către alte structuri, să ajungă la eveniment, încălcându-le astfel dreptul constituțional de a protesta”, scrie într-un comunicat de presă al formațiunii publicat duminică, 25 septembrie curent. Poliția încă nu a venit cu o cifră în acest sens.

Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, a transmis mulțimii, prin videoconferință, că la protestul de astăzi au venit mai mulți oameni decât duminica trecută, iar, pe viitor, vor fi și mai mulți. Potrivit lui, manifestații de amploare vor avea loc în fiecare duminică, până când actuala guvernare își va da demisia și vor fi organizate alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Totodată, Ilan Șor a anunțat că „Orășelul Schimbării”, unde sute de oameni protestează în regim non-stop, se va extinde.

„Maia Sandu a promis că va aduce oameni buni și corecți, dar a adus oameni care au zeci de milioane de euro în conturile băncilor din vest. Ei au venit să fure țara noastră. Toți banii lor stau în vest. De asta îi ascultă pe stăpânii lor din occident. PAS vrea să îi lase pe moldoveni fără gaz. Ei vor să pună țara în genunchi, însă noi nu vom permite acest lucru. Parlamentul nu mai este reprezentativ, de asta trebuie demis. Ei erau siguri că vom fi puțini. Azi am venit mulți, iar duminica viitoare vom fi și mai mulți. Vreau să vă mulțumesc tuturor, dar în mod special le mulțumesc celor care stau în corturi. Ei luptă pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Ei se jertfesc pentru noi toți. Orășelul Schimbării se va extinde în fiecare zi. Nu ne vom opri aici. Suntem obligați să mergem până la urmă. Nu acceptăm compromisuri. Demisia și punct! Până nu vor fi anunțate alegeri anticipate, nu vom pleca. Vom obține alegerile anticipate, vă asigur! În toate duminicile de acum înainte vom fi în fața Președinției, până când vom alunga guvernarea PAS din țară. Pe data de 2 noiembrie, la ora 15:00, toată țara va fi aici.”

Protestatarii scandează lozinci în care cer demisia guvernării PAS și a Maiei Sandu pe care îi acuză de generarea crizelor în toate domeniile, de creșterea prețurilor pentru toate produsele și serviciile, precum și de faptul că i-a condamnat pe oameni la sărăcie, foame și frig. Ei cer demisia imediată și necondiționată a actualei puteri și declanșarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate.

„Pentru Republica Moldova a început schimbarea. Republica Moldova se va spăla de mucegaiul care se află astăzi la guvernare. Poporul este profund dezamăgit de rezultatele actualei guvernări. Nicio guvernare nu a înregistrat asemenea rezultate catastrofale într-un singur an de aflare la putere. Oamenii au demonstrat că sunt curajoși, oameni cu frică de Dumnezeu, sunt cei care-și vor lua țara înapoi. Noi i-am pus în funcții, noi ii vom scoate de acolo! Noi suntem poporul! Vom veni într-un număr și mai mare de fiecare dată. Noi vom decide viitorul acestei țări. Jos Maia Sandu!”, a declarat președintele raionului Orhei, liderul protestelor anti-guvernare, Dinu Țurcanu.

„La protestul de astăzi au venit oameni din toată țara pentru a lupta pentru drepturile lor. Guvernarea PAS nu mai este reprezentativă, ratingul partidului Maiei Sandu s-a prăbușit într-un singur an. De aceea, ei trebui să plece. Oamenii nu-i mai vor la guvernare. Crizele s-au înmulțit, sărăcia s-a răspândit, calitatea vieții a scăzut. Iar de vină sunt cei din PAS! Jos Maia Sandu! Jos PAS”, a menționat deputatul Partidului „ȘOR”, Reghina Apostolova.

„Vă mulțumesc pentru că sunteți împreună cu noi aici. Guvernarea a interzis presei loiale PAS să transmită în direct ceea ce se întâmplă astăzi aici. Îi îndemnăm să transmită în direct protestul și să arate că sunt într-adevăr independenți. Mă adresez tuturor ambasadelor, misiunilor diplomatice, să vadă ceea ce întâmplă astăzi aici și să înțeleagă că poporul nu îi mai vrea pe PAS și Maia Sandu la guvernare. De asemenea, mă adresez poliției să nu le îngrădească dreptul oamenilor de a protesta pașnic și să nu asculte de ordinele ilegale ale puterii de la Chișinău. Poliția e cu noi”, a adăugat deputatul Vadim Fotescu.

La rândul său, primarul „Orășelului Schimbării”, Radu Bușila, a declarat următoarele: „Gazul s-a scumpit din nou. Oamenii vor intra în incapacitate de plată, în special cei din păturile vulnerabile. Guvernarea nu a venit cu niciun plan serios pentru a-i ajuta pe oameni. În loc de un plan serios, ei ne propun lemne.md, iar degrabă ne vor propune tizic.md și cioclej.md. Noi am venit astăzi pentru a-i face să înțeleagă în ce situația catastrofală au adus țara. Pașnic, liniștit, în curând, vom sărbători ziua victoriei, a libertății și a schimbării. Vrem alegeri anticipate, pentru a aduce oameni responsabili la conducere. Republica Moldova are nevoie de oameni cu frică de Dumnezeu și rușine față de oameni. Dar nu de aventurieri și de lingăi. Noi pledăm pentru interesul național și interesul poporului, nu pentru jocurile geopolitice. Nu vrem să fim cu Rusia împotriva Occidentului și cu Occidentul împotriva Rusiei. Suntem o țară mică și interesul național trebuie să fie în prim plan”, a afirmat Radu Bușila.

Manifestațiile au început acum o săptămână. O parte din participanți aua rămas să protesteze în regim non-stop, într-un orășel de corturi amenajat în fața legislativului, denumit generic „Orășelul Schimbării”.

#Ilan Șor #Partidul Șor #protest

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.