Cetățenii moldoveni care dețin și cetățenie rusă, se află în prezent în Rusia și au domiciliul permanent pe teritoriul Federației Ruse, sunt pasibili pentru a fi mobilizați în armata rusă.

Într-un articol amplu, Radio Europa Liberă a transmis cu referire la răspunsul primit de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova că moldovenii care dețin și cetățenie rusă, se află în prezent în Rusia și au domiciliul permanent pe teritoriul Federației Ruse, sunt pasibili pentru a fi mobilizați în armata rusă.

Totodată, moldovenii cu cetățenie rusă, care au ieșit pentru perioade scurte de timp din țară, având domiciliu în Rusia, sunt vizați și ei de mobilizare, dacă îndeplinesc toate celelalte criterii ale legislației ruse.

Potrivit legislației ruse, mobilizarea îi vizează pe toți cetățenii ruși aflați în evidența comisariatelor militare cu excepția: celor eliberați de obligațiile militare; deținuților; femeilor fără o specialitate militară; celor care nu locuiesc timp îndelungat în Rusia.

Moldovenii care au pașaport rusesc, dar locuiesc în străinătate, nu pot fi supuși mobilizării în Rusia.

Din această categorie fac parte și moldovenii cu pașaport rusesc, care locuiesc în regiunea transnistreană. Anterior, rise.md a scris cum locuitorii din Moldova sunt recrutați în armata rusă dislocată în stânga Nistrului. Oamenii sunt invitați pe diferite căi să devină în mod voluntar militari prin contract în cadrul grupului de forţe ruse din stânga Nistrului (GORT). Astfel de racolări sunt însă condamnate de autoritățile Republicii Moldova. Serviciului de informații din armata ucraineană a comunicat la începutul lunii septembrie că „populația Transnistriei refuză să se angajeze cu contract în armata rusă”.

„Pașaportul alb”, o cale de scăpare pentru moldovenii din Rusia?

Numărul cetățenilor moldoveni care au obținut cetățenia Federației Ruse este estimat la câteva zeci de mii. Se presupune că mulți moldoveni care au obținut cetățenia rusă și-au păstrat-o și pe cea moldovenească. Nu este limpede dacă acești oameni pot părăsi Federația Rusă cu acte moldovenești, pentru a evita mobilizarea. Pe rețelele de socializare și grupurile moldovenilor din Rusia au apărut în ultimele zile mai multe asemenea discuții.

Moldovenii din Rusia cu valabilitatea pașaportului moldovenesc expirată pot părăsi teritoriul Rusiei solicitând un titlu de călătorie (pașaport alb) de la misiunea diplomatică şi oficiul consular al R. Moldova în Federația Rusă. Titlul de călătorie poate fi folosit o singură dată pentru a reveni în țara de origine, dacă ai pierdut, ți-a expirat sau ți s-a furat pașaportul în timp ce te afli străinătate.

Legislația rusă mai spune că persoanele care refuză să răspundă chemării de mobilizare sunt pasibile de răspundere penală. Recent, Duma de Stat a aprobat un proiect de lege de înăsprire a pedepselor pentru o serie de infracţiuni precum dezertarea, cauzarea de daune proprietăţii militare şi insubordonarea, dacă acestea sunt comise în timp de mobilizare militară sau situaţii de luptă. Toți cei care nu se vor prezenta la centrele militare sau se vor preda pe câmpul de luptă riscă să facă pușcărie.

Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat decretul de mobilizare parțială pe 21 septembrie 2022.

#mobilizare #moldoveni #pașaport rusesc

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.