Responsabilii din cadrul ASD informează că, în gestiunea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” se află 870 de poduri poziționate pe drumurile publice naționale, lungimea totală a acestora fiind de circa 21 de kilometri.

Șapte dintre poduri traversează râul Nistru, iar cinci trec peste râul Prut.

În funcție de starea tehnică a acestora, nesatisfăcătoare sunt 203 poduri, satisfăcătoare 326, în stare bună – 341 de poduri.

„Podurile care sunt clasate în stare nesatisfăcătoare, urmează a fi prioritizate în programe de elaborare a expertizelor tehnice, ulterior în programe de elaborare a soluțiilor de proiect privind reparația capitală. Pentru cele în stare bună și satisfăcătoare sunt efectuate în permanență lucrări de întreținere curentă și periodică”.

În prezent, sunt în reparație 34 de poduri, lucrările fiind executate din mijloacele financiare ale fondului rutier. De asemenea sunt în proces de reabilitare 59 de poduri în cadrul proiectelor de reabilitare a drumurilor naționale finanțate din surse externe. Durata de executare a lucrărilor este multianuală, în funcție de complexitatea și lungimea traseelor contractate.

„Actualmente sunt în proces de expertizare sau elaborare a proiectelor de execuție privind reparația, remedierea defectelor și/sau degradărilor atestate circa 100 de poduri, acestea fiind prioritizate și propuse ulterior pentru a fi incluse în programele de reparații pentru următorii ani”, se arată în nota informativă a ASD.

Câteva dintre proiectele finalizate în anii 2020 – 2021 sunt:

Construcția podului peste râul Bîc și pasajului peste calea ferată pe drumul național M1 Frontiera cu România – Leușeni – Chișinău – Dubăsari – frontiera cu Ucraina, km 95-96 din municipiul Chișinău;
Rеconstrucția podului ре drumul G71 R3 – Ialoveni – Băcioi – Sângera – R2, km 2 din orașul Ialoveni;
Rеconstrucția podului peste râul Răut pe drumul G52 G50 – Cașunca – Prodănești – R14, în preajma localității Ștefănești din raionul Florești;
Construcția pasajului peste calea ferată de pe drumul R16 Bălți – Fălești – Sculeni, km 18+800, finanțată prin împrumutul acordat Guvernului RM de către Banca Europeană de Investiții;
Reparația podului de pe drumul R35 Comrat – Cantemir – R34, km 9+580;
Reparația podului de pe drumul G75 R6–Peresecina–Hîrtopul Mare–Cruglic–G72, km 22+140;
M3 Chişinău – Comrat – Giurgiuleşti – frontiera cu România, km 4+010;
Finalizarea primei etape de reparație a podului peste râul Prut, pe drumul M1, km 0+000, Leușeni, etc.

În proces de reparație sunt podurile de pe drumurile naționale:

M3 Chisinau – Giurgiulesti, km 151+25;
M3 Chișinău – Giurgiulești, 170+458;
M3 Porumbrei-Cimișlia;
M5 Frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, Bălți;
Podul peste râul Nistru pe drumul R5, Vadul lui Vodă;
Podul de pe drumul M1, km 108.97, Hrușevo;
R21 Orhei – Bravicea, tronsonul Vatici – Morozeni, km 13, 60;
R26 Bender – Căușeni – Cimișlia, km 72+945; 75,95; 76+485; 80,95;
R30 Anenii Noi–Căuşeni–Ştefan Vodă–frontiera cu Ucraina (drum de ocolire a s. Troiţa Nouă), km 13+200;
G21 Cimișlia – Iargara – Sarata Nouă, km 21,08;
Și altele.

Pentru reabilitarea podurilor clasate în stare tehnică nesatisfăcătoare și satisfăcătoare sunt necesare fonduri în valoare de circa 5,4 miliarde de lei (270 milioane euro).

#ASD #poduri #proiecte #trasee

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.