Un strat de spumă toxică a acoperit un râu sacru lângă capitala Indiei, în timp ce hindușii s-au adunat pe malurile sale pentru un festival religios, iar unii s-au scăldat în apele otrăvitoare.

Spuma albă, un amestec provenit din canalizare și deșeuri industriale, s-a format în ultima săptămână în secțiuni ale râului Yamuna, un afluent al fluviului sfânt Gange care își are izvoarele în Himalaya, are un curs de 1.376 kilometri și traversează mai multe state indiene. Are un miros înțepător și conține niveluri ridicate de amoniac și fosfați, care pot duce la probleme respiratorii și ale pielii, potrivit experților.

Formarea stratului de spumă toxică a coincis cu Chhath Puja, un festival dedicat zeului soare, Lord Surya. La începutul lunii noiembrie, zeci de hinduși au fost văzuți trecând prin spuma toxică pentru a se scălda și a se ruga în râu, în cadrul unui ritual de „purificare”.

Gunjan Devi, hindusă devotată, a spus că nu a avut de ales și a trebuit să se scalde în apele poluate. „Apa este extrem de murdară, dar nu avem multe opțiuni. Este un ritual sacru să faci baie într-o apă, așa că a trebuit să o fac”.

15 bărci au fost trimise de către autorități pentru a îndepărta spuma, dar experții se tem că aceasta a provocat deja pagube semnificative.

„Râul din porțiunea Delhi este mort din punct de vedere ecologic”, a explicat Bhim Singh Rawat, de la South Asia Network on Dams, Rivers and People (SANDRP). „Nu are pești și păsările lipsesc cu desăvârșire. Așa este de ani de zile.”

Râurile poluate ale Indiei

De zeci de ani, secțiuni din Yamuna au fost afectate de deversarea de substanțe chimice toxice și de apele uzate netratate. În mai multe secțiuni, râul este negru și plin de nămol, în timp ce deșeurile de plastic îi flanchează malurile.

Râul este cel mai poluat în zonele din jurul orașului Delhi, din cauza populației dense și a nivelului ridicat de deșeuri. Doar 2% din lungimea râului traversează capitala, dar Delhi contribuie cu aproximativ 76% din încărcătura poluantă a râului, potrivit unui comitet guvernamental de monitorizare.

Bhim Singh Rawat, de la SANDRP, a spus că râul poluat are un impact asupra oamenilor care trăiesc în mai multe orașe din aval, inclusiv Faridabad, Noida și Agra. „Mii de localnici iau din râu apă pentru irigații și o duc cu găleți acasă pentru spălat și băut”, a spus el.

În 2017, o spumă cu aspect similar a apărut pe lacul Varthur din orașul sudic Bangalore. Vântul puternic a spulberat cocktailul chimic spumos pe drumuri. În același an, un lac din Bangalore a luat pur și simplu foc din cauza cantității mari de petrol din apă.

#India #poluare #rau

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.