Multă muncă, dedicație și un amalgam de emoții adunate în comuna Sărățica Nouă din raionul Leova, care a fost duminică, 17 iulie, gazda Caravanei Filmelor Documentare pentru Drepturile Omului. În cadrul acestui eveniment a fost proiectat lungmetrajul „Vocea Lilianei”.

Protagonista filmului este Liliana Mării, originară din satul Sărățica Nouă, femeie mică într-o lume mare, care de-a lungul vieții a fost mereu în atenția oamenilor.

Chiar dacă din copilărie a fost privită diferit de oamenii din jurul ei, Liliana a reușit să învingă fricile, să facă studii și să se realizeze.

Eroina filmului documentar susține că mereu și-a dorit să fie o persoană independentă și să nu depindă de ajutorul nimănui.

Viața ne arată cât de multe lucruri putem realiza, iar circumstanțele ei ne învață cum și dacă suntem în stare să le realizăm.

A studiat la facultatea de drept, iar masteratul a ales să-l facă în domeniul psihologiei. Liliana se implică activ în viața socială, iar vocea ei se aude acum și la radio.

„Celebritatea” o motivează să rămână un om simplu și să depună multă dragoste în ceea ce face. Pe lângă activitățile zilnice, Liliana are și un proiect de suflet care „prinde viață” datorită perseverenței și inspirației.

„Vocea Tăcerii” în format handshow s-a născut în anul 2010, iar de atunci grupul artistic a reușit să cucerească inimile publicului din țară cât și de peste hotare.

Oriunde nu ar pleca, Liliana se reîntoarce în satul natal unde o așteaptă mama.

Documentarul „Vocea Lilianei” a fost realizat de către regizorul Roman Gaţcan în cadrul proiectului organizat de către Consiliul Europei în parteneriat „Telefilm-Chişinău”.

Anterior, filmul a fost desemnat drept „Cel mai bun documentar de lungmetraj” în cadrul Boden International Film Festival.

Mândri de realizările Lilianei, consătenii au venit doar cu cuvinte de laudă după difuzarea filmului documentar.

În perioada 11 – 17 iulie, Caravana Filmelor Documentare pentru Drepturile Omului a călătorit în toată țara pentru a organiza proiecții în aer liber a filmelor documentare create cu sprijinul programelor în domeniul mass-media ale Consiliului Europei. Șase documentare care abordează probleme sociale și drepturile omului au fost proiectate în cinci locații diferite, acoperind nordul, sudul și centrul țării.

11 iulie – Crăsnășeni, Telenesti, tabăra de vară „Crăsnășeni”: au fost proiectate 3 filme de scurt metraj „DisarmoNica”, „Ograda casei mele” și „Cerul fără stele”;
12 iulie – Fălești: lungmetrajul „Eva noastră”;
14 iulie – Penintenciarul de la Rusca: lungmetrajul „Vocea Lilianei”;
15 iulie – Cahul, sanatoriul „Nufărul alb”: lungmetrajul „Teatrul mare din Soroca”;
17 iulie – satul Sărățica Nouă, raionul Leova (satul de baștină a eroinei principale): lungmetrajul „ Vocea Lilianei”.

Această activitate a venit să marcheze cea de-a 27-a aniversare de la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei și a avut ca scop promovarea valorilor, idealurilor și principiilor fundamentale ale Consiliului Europei, ajungând la publicul din regiuni.

Mai mult de atât, evenimentul a inclus și discuții post-proiecție cu reprezentanți ai Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și Telefilm-Chișinău, experți, parteneri cheie, reprezentanți locali și autorități.

Consiliul Europei este cea mai mare organizație pentru drepturile omului de pe continent. Acesta cuprinde 46 de state membre, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene. De la aderarea Republicii Moldova la Consiliul Europei la 13 iulie 1995, Organizația a sprijinit țara în îndeplinirea obligațiilor statutare și a angajamentelor specifice de consolidare a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept.

#Consiliul Europei #drepturile omului #film documentar #Liliana Marii #probleme sociale #Roman Gatcan

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot